LEGE Nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ART. 1
Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.
ART. 2
Sistemul public de pensii se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:
a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public de pensii bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la sistem;
b) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
c) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;
d) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
e) principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;
f) principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public de pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;
g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii, conform legii;
h) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
i) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial.
ART. 3
Datorită dificultăților de susținere a măsurilor de protecție socială plătite din bugetul de stat, în anul 2010, prin Legea nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, în
scopul menținerii totuși a acordării unor drepturi, s-a reglementat diminuarea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului cu 15%.
În pofida unor ușoare îmbunătățiri ale stării economice, condițiile financiare se mențin în continuare dificile, activitatea economică din România înregistrată în ultimele luni fiind încă marcată de recesiune.
În vederea eficientizării programului de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului sau, după caz, a stimulentului de inserție lunar, acesta a fost reanalizat ținându-se cont de durata de acordare și de principiile de finanțare din alte state member ale Uniunii Europene care au indemnizații similare.
Situația economică actuală impune utilizarea eficientă a resurselor bugetului de stat, inclusiv a resurselor financiare pentru asigurarea plății indemnizației pentru creșterea copilului sau, după caz, a stimulentului de inserție lunar, rezultând necesitatea regândirii acestui program din punctul de vedere al perioadei de acordare, al condițiilor de eligibilitate, precum și al cuantumurilor acordate.
Conform programului cuprinzător anticriză susținut de Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială, măsurile luate de România trebuie să conducă la normalizarea condițiilor financiare și la pregătirea redresării economice, măsurile luate urmând a fi puse în aplicare începând cu luna ianuarie 2011.
Ținând cont de grupul-țintă vizat de prevederile prezentului act normativ, precum și de termenul minim necesar din punct de vedere administrativ pentru punerea în aplicare a măsurilor propuse, în considerarea faptului că elementele sus-menționate trebuie luate în calcul la fundamentarea bugetului de stat pentru anul 2011, vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată și impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Având în vedere persistența efectelor crizei economico-financiare asupra pieței muncii din România, care determină în continuare menținerea la un nivel mai scăzut a veniturilor la bugetul asigurărilor pentru șomaj, caz în care, în situația stabilirii unui nivel al salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată mai ridicat decât cel din 2010, s-ar crea dificultăți imediate în
asigurarea resurselor pentru programele finanțate din acest buget, ținând seama de necesitatea protecției drepturilor șomerilor, în sensul asigurării furnizării efective a drepturilor conferite prin Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, prin contracararea situației în care ridicarea pragului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2011 ar conduce la imposibilitatea furnizării lor, și luând în considerare multiplele recomandări ale organizațiilor financiare internaționale referitoare la menținerea preocupărilor pentru reducerea șomajului, în vederea activizării beneficiarilor de indemnizație de șomaj și a responsabilizării lor cu privire la ocuparea unui loc de muncă, ținând cont de necesitatea urgentării stabilirii elementelor de fundamentare a bugetului asigurărilor pentru șomaj pentru anul 2011 astfel încât să fie aprobat de Guvern, întrucât cele menționate mai sus vizează interesul public și constituie elementele unei situații extraordinare, ce nu suferă amânare, se impune adoptarea de măsuri imediate pentru reglementarea unor măsuri de natură a proteja drepturile șomerilor, dar și de a asigura sustenabilitatea bugetului asigurărilor pentru șomaj.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Ținând cont de necesitatea asigurării serviciilor medicale de calitate față de pacienți, luând în considerare numărul mare de persoane exceptate care beneficiază de servicii medicale în lipsa plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, dezechilibrând astfel bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate,având în vedere necesitatea asigurării echilibrului bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, precum și urgența definitivării acestui buget care se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat pe anul 2011, întrucât toate aceste aspecte vizează interesul public și constituie situații urgente și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Prin Adresa nr.5/EB/97, Primul-ministru al Guvernului României a sesizat Curtea Constituţională cu cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Parlamentul României alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte.
Sesizarea a fost formulată în temeiul art.146 lit.e) din Constituţie şi al art.11 alin.(1) lit.A.e) şi art.34 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr.16.232 din 15 noiembrie 2010 şi constituie obiectul Dosarului nr.4.520E/2010.
Prin actul de sesizare se solicită Curţii Constituţionale constatarea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Parlamentul României alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte, conflict generat de refuzul Parlamentului României de a permite prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură, depuse ca urmare a angajării răspunderii Guvernului, conduită ce a determinat un blocaj instituţional referitor la moţiunea de cenzură.
Totodată, se solicită Curţii Constituţionale să se constate că blocajul instituţional cu privire la prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură poate fi înlăturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de asumare a răspunderii Guvernului.
În susţinerea cererii formulate, se arată următoarele:
