23.08.2015
Recurs în interesul legii cu privire la includerea echivalentului valoric a normei de hrană în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabilește pensia de întreținere datorată de către părinte copilului
Procurorul general al României a promovat recursul în interesul legii declarat de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Suceava, cu privire la includerea echivalentului valoric a normei de hrană în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabilește pensia de întreținere datorată de către părinte copilului.
Conform Codul de Procedură Civilă recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive. Asupra cererii, completul Înaltei Curți de Casație și Justiție se pronunță prin decizie. Decizia se pronunță numai în interesul legii și nu are efecte asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Procurorul general al României urmare sesizării din oficiu, precum și la sesizarea Ministrului Justiției și în considerarea recursului în interesul legii promovat de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Suceava, a constata că, în această problemă de drept, jurisprudența instanțelor își menține caracterul neunitar și după publicarea decizie nr.6/2014 a ICCJ.
Unele instanțe de judecată au considerat că echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în venitul lunar realizat de către debitorul obligației de întreținere. În motivarea acestor soluții s-a arătat că aceste drepturi bănești, nefiind impozitate potrivit art. 55 alin.4 lit b din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, republicat nu constituie venitrui asimilate salariilor. Din întega economie a OG nr.26/1994, republicată modificată și completată s-a reținut că, în principal personalul căruia i se aplică acest act normativ are dreptul la hrană gratuită zilnică și că, doar în mod excepțional, atunci când executarea obligației anagajatorului nu se poate face în natură, categoriile profesionale vizate de acest act normativ beneficiază de echivalentul valoric al normei de hrană.
Chiar dacă este un venit permanent și stabil, echivalentul valoric al normei de hrană, ca drept recunoscut unor categorii de persoane în virtutea activității desfășurate și a condițiilor de muncă deosebite, având scopul de a asigura menținerea sănătății engajatului potrivit standardului locului de muncă, reprezintă un venit cu destinație specială, exceptat de la orice urmărie pentru orice fel de datorii, inclusiv pentru cele care privesc pensii de întreținere, potrivit art. 409 alin 7 din Codul de procedură civilă din 1865, corespunzător art. 728 alin 7 din Lege 134/2010 privind Codul de procedură civilă. În motivarea unora dintre hotărârile judecătorești examinate s-a făcut trimitere și la considerentele deciziei nr. 6/2014 pronunțată de ICCJ-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Alte instanțe judecătorești au considerat că echivalentul valoric al drepturilor de hrană prevăzute de OG nr.26/1994, republicată, modificată și completată se include în veniturile nete realizate de căte debitorul obligației de întreținere pe abza cărora se stabilește cuantumul pensiei de întreținere, întrucât constituie venituri cu caracter permanent, iar dispozițiile art. 529 alin 1 și 2 din Codul Civil nu fac nicio ditincție în această privință.
Fiind incluse în categoria veniturilor periodice realizate din muncă de către debitorul obligației de întreținere, aceste pot fi urmărite în condițiile art. 409 alin 1 lit a din Codul de procedură civilă 1865, corespunzător art 728 alin 1 lit a din Legea nr 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Faptul că, potrivit Codului fiscal, aceste sume nu constituie venituri impozabile, nu prezintă relevanță, de vreme ce, în vedrea stabilirii pensiei de întreținere, în categoria de "mijlocae ale debitorului" intră toate posibilitățile materiale de care acesta dispune, atât salariul, cât și orice alte sume plătite de angajator în temeiul raporturilor de muncă deci toate veniturile care au un caracter permanent sau de continuitate.
Din perspectiva îndeplinirii obligației de întreținere, noțiunea de "Venituri cu caracter permanent" are un sens mult mai larg decât acela de venituri salariale, prin aceasta înțelegându-se toate acele sume de bani incluse ori nu în salariu care se dovedesc a fi plătite în mod constant de către angajator ori având o altă sursă decât raporturile de muncă (ex: redevențe, chirii, drepturi de autor și alte asemenea) și acre sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale debitorului și acelor aflați în înteținerea sa.
Chiar dacă reprezintă echivalentul hranei ce nu se acordă în natură personalului prevăzut de OG nr. 26/1994 nu există un fundament legal pentru ca aceste sume să nu fie considerate ca având un caracter stabil, în condițiile în care oricărui debitor al obligației deîntreținere ce nu face parte din categoria persoanelor la care face referire art. 4 din acest act normativ i se stabilește cuantumul pensie de întreținere la care este obligat prin raportarea la toate veniturile cu caracter permanent, inclusiv sumele de bani pe care le alocă alimentelor.
Procurorul General al României apreciază că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 257 alin 2 și art. 529 alin 1 și 2 din Codul Civil raportate la prevederil art. 2 alin 4 și art 4 alin 4 din OG nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată, modificată și completată, ECHIVALENTUL VALORIC AL NORMEI DE HRANĂ NU SE INCLUDE ÎN TOTALUL VENITURILOR NETE LUNARE ÎN RAPORT DE CARE SE STABILEȘTE PENSIA DE ÎNTREȚINERE DATORATĂ DE CĂTRE PĂRINTE.
Sursa: site Ministerul Public
