22.11.2011
Propunere legislativă privind medicina școlară
Conform comunicatului de presă în ședinţa plenului Senatului de luni, 21 noiembrie 2011, Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă privind medicina școlară. Proiectul de lege va fi trimis spre dezbatere și aprobare Camerei Deputaților, care este cameră decizională. În punctul de vedere al guvernului se arată că prin această iniţiativa legislativă se propune, astfel cum rezultă şi din titlul acesteia, reglementarea domeniului asistenţei medicale şcolare, asigurată de către serviciile de medicină şcolară.
Din argumentaţia prezentată în Expunerea de motive reiese că prin această iniţiativă legislativă se urmăreşte adoptarea unui „act normativ specific" domeniului asistenţei de „medicină şcolară", care să cuprindă „toate componentele asistenţei medicale în şcoli, cu precizări exprese privitoare la educaţia sanitară, la cursurile de prim-ajutor şi la pregătirea medicului de medicină şcolară".
Totodată se doreşte şi „obligativitatea cursurilor de prim-ajutor, în sistemul educaţional din cauza creşterii alarmante a accidentelor în şcoli şi a celor de circulaţie. Uneori mici gesturi sunt decisive, într-un moment critic şi pot face diferenţa între viaţa şi moarte".
Forma adoptată de senat:
LEGE
privind medicina şcolară
Parlamentul României adoptă prezenta lege :
Capitolul 1 Dispoziţii generale
Art. 1. Obiectul prezentei legi îl constituie reglementarea domeniului asistenţei medicale şcolare, asigurată de către serviciile de medicină şcolară.
Art. 2. în sensul prezentei legi:
(1) Prin asistenţă medicală şcolară se înţelege ansamblul măsurilor de medicină preventivă, urgenţe medicale şi examene medicale efectuate pe durata şcolarizării de către serviciile de medicină şcolară, cu scopul supravegherii şi promovării sănătăţii preşcolarilor, elevilor şi studenţilor.
(2) Serviciile de medicină şcolară includ serviciile furnizate de un cabinet de medicină şcolară.
(3) Medicul de medicină şcolară, titularul diplomei de medic, având drept de liberă practică, este furnizorul de servicii medicale de urgenţă, profilactice şi curative în cursul procesului de învăţământ.
(4) Reţeaua medico-şcolara reprezintă totalitatea cabinetelor de medicină şcolară aflate într-un teritoriu bine definit.
Capitolul II
Organizarea cabinetului de medicină şcolară
Art. 3. Medicina şcolară se practică în cabinete medicale, autorizate sanitar, situate fie în unităţile de învăţământ, fie în centrele amenajate în acest scop şi arondate unităţilor de învăţământ.
Art. 4. - (1) Activitatea într-un cabinet de medicină şcolară se realizează prin echipe medico-şcolare formate din:
a) un medic, absolvent de medicină generală, care poate fi medic specialist în medicină de familie, specialist în pediatrie sau medic cu competenţe limitate, care nu a promovat examenul de rezidenţiat;
b) medic dentist;
c) asistent medical, care poate fi generalist, pediatru, social sau de igienă şcolară;
d) asistent stomatolog.
(2) Activitatea într-un cabinet de medicină şcolară se realizează prin echipe medico-şcolare, care au următoarele profiluri:
a) profil de asistenţă medicală generală profilactică, curativă şi urgentă;
b) profil stomatologic profilactic şi curativ.
Art. 5. Cabinetul medical va funcţiona pe toată perioada activităţii şcolare în unitatea de învăţământ publică sau privată.
Art. 6. Activităţile desfăşurate în cabinetele şcolare respectă drepturile pacientului.
Art. 7. în sectorul public, ocuparea posturilor de medicină şcolară se face prin concurs organizat de consiliile locale, cu avizul Ministerului Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică.
Art. 8. în sectorul privat, angajarea medicului de medicină şcolară se face pe baza unui contract individual încheiat între medic şi angajator.
Art. 9. - (1) în situaţia în care posturile din organigramă nu sunt ocupate sau sunt ocupate parţial, ori în situaţia unui număr prea mic de elevi pentru înfiinţarea unui cabinet de medicină şcolară, asistenţa medicală va fi asigurată astfel:
a) prin încheierea unui contract de asistenţă medicală cu un cabinet de medicină de familie;
b) prin încheierea unui contract de asistenţă stomatologică cu un cabinet de pe lângă o unitate sanitară publică sau privată;
(2) Contractele se încheie de autoritatea publică locală pe a cărei rază administrativă funcţionează unitatea de învăţământ.
Art. 10. Nivelul salarizării medicului de medicină şcolară respectă grilele de salarizare aferente sectorului sanitar.
Art. 11. Medicul de medicină şcolară este membru al Colegiului Medicilor din România şi beneficiază de protecţia şi facilităţile pe care acesta le pune la dispoziţie membrilor sai.
Art. 12. Medicul de medicină şcolară are obligaţia de a efectua un stagiu de trei luni, structurat după cum urmează:
c) o lună în cadrul unei secţii de urgenţă;
d)o lună în cadrul unei secţii de epidemiologie;
e) o lună în cadrul unei secţii de pediatrie.
Art. 13. Medicul de medicină şcolară are dreptul să beneficieze de toate posibilităţile care îi asigură accesul la perfecţionarea profesională prin sistemul de pregătire continuă.
Art. 14. Pentru elevii şi studenţii care învaţă în altă localitate decât cea de domiciliu se acordă asistentă medicală curativă la cabinetul de medicina şcolară şi ambulatoriile de specialitate care au contract cu casa de asigurări sociale de sănătate.
Art. 15. Reţeaua medico-şcolară este condusă de Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică.
Art. 16. Atribuţiile Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică sunt:
a) organizează şi coordonează reţeaua judeţeană de medicină şcolară;
b) supraveghează respectarea programelor de medicină preventivă;
c) asigură condiţiile pentru educaţia medicală continuă a echipei medico-şcolare;
d) acordă consiliere în proiectele de construire si amenajare a clădirilor şcolare, în achiziţiile de materiale şi mobilier şcolar şi activităţi sportive;
e) centralizează datele statistice din reţeaua medico-şcolară şi le comunică administraţiei publice locale şi Ministerului Sănătăţii. Art. 17. Echipa medico-şcolară colaborează cu reţeaua Ministerul Sănătăţii şi cu unitatea de învăţământ, în caz de epidemii, boli transmisibile, accidente colective.
Capitolul III
Serviciile furnizate în cadrul asistenţei medicale şcolare
Art. 18. Serviciile de medicină şcolară sunt adresate preşcolarilor, elevilor şi studenţilor din sistemul de învăţământ public sau privat.
Art. 19. Serviciile medicale înglobează atât examinările medicale profilactice, periodice sau la cerere, individuale sau la nivel de colectivitate, cât şi intervenţii în caz de urgenţă medicală, tratamente medicale şi educaţia pentru sănătate.
Art. 20. Cabinetul de medicină şcolară desfăşoară următoarele activităţi:
a) realizarea bilanţului stării de sănătate la intrarea în procesul educaţional;
b) desfăşurarea de acţiuni de prevenire individuală şi colectivă şi de promovare a sănătăţii în unităţile şcolare;
c) asigurarea supravegherii medicale a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor pentru constatarea anomaliilor şi depistarea precoce a bolilor şi deficienţelor;
d) realizarea de intervenţii de primă urgenţă pe parcursul procesului de învăţământ;
e) participarea la educaţia pentru sănătate centrată pe acţiuni de prevenire, educaţie sexuală, nutriţională şi acordarea primului ajutor;
f) asigurarea controlului şi supravegherii respectării condiţiilor de igienă şi salubritate în instituţiile de învăţământ;
g) supravegherea respectării condiţiilor ergonometrice ale mobilierului şcolar;
h) identificarea nevoilor de sănătate ale colectivităţii şi formularea de propuneri pe baza patologiilor dominante şi a factorilor de risc;
i) efectuarea statisticilor asupra stării de sănătate a elevilor;
j) desfăşurarea de acţiuni medicale profilactice pentru diagnosticul precoce al anomaliilor dento-maxilare şi profilaxia cariei dentale;
k) asigurarea tratamentului cariei dentare;
I) întocmirea dosarului medical care reprezintă secret profesional;
m) participarea la programe de cercetare din domeniul medicină şcolară;
n) asigurarea asistenţei medicale curativă a elevilor şi studenţilor cu domiciliul stabil în o altă localitate decât cea în care studiază;
o) activităţi de consiliere medicală;
p) colaborarea cu psihologul, care acordă consiliere psihologică preşcolarilor, şcolarilor şi studenţilor; q) implicarea la integrarea şcolară a copiilor cu dizabilităţi şi a celor cu boli cronice;
r) supravegherea administrării de medicamente în cursul procesului educaţional;
s) organizarea cursurilor de prim-ajutor, minim un curs pe an şcolar, precum şi a cursurilor de educaţie sanitară cu tematică diferită, minim un curs pe an şcolar, în colaborare cu Direcţia pentru Sănătate Publică şi Crucea Roşie; t) organizarea cursurilor pentru combaterea consumului de droguri şi a altor substanţe asimilate lor, precum plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante şi substanţe, se va realiza, începând cu învăţământul gimnazial, eşalonate pe cel puţin 4 module pe an şcolar;
u) colaborarea cu comisiile şcolare pentru orientarea şcolară prin realizarea unui bilanţ socio-medical;
Art. 21. Rezultatele examinărilor medicale, şi eventualele tratamente administrate se comunică în scris părinţilor preşcolarilor sau elevilor minori, iar în cazul elevilor majori şi studenţilor, personal, precum şi medicului de familie pe lista căruia este înscris preşcolarul, elevul sau studentul examinat.
Capitolul IV
Finanţarea activităţii de medicină şcolara
Art. 22. Cabinetul de medicină şcolară poate realiza venituri de la:
a) bugetul asigurărilor sociale de sănătate;
b) bugetul local;
c) contracte de cercetare;
d) donaţii şi sponsorizări.
Dispoziţii finale
Art. 23. Atribuţiile specifice ale personalului medico-sanitar din cabinetul de medicină şcolară, normarea, metodologia examinărilor medicale periodice de bilanţ, calendarul activităţilor specifice, baremul de dotare se stabileşte prin normele de aplicare.
Art. 24. Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului vor realiza un protocol naţional referitor la organizarea îngrijirilor de urgenţă în unităţile de învăţământ.
Art. 25. în termen de 60 de zile de la adoptarea prezentei legi, Guvernul va trebui sa emită o hotărâre pentru elaborarea normelor metodologice.
