Programul de guvernare si lista noului guvern

21.12.2012

Programul de guvernare si lista noului guvern

LISTA

Guvernului României

1.Victor-Viorel Ponta prim-ministru

2.Liviu Nicolae Dragnea viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice

3.Daniel Chițoiu viceprim-ministru, ministrul finanțelor publice

4.Gabriel Oprea viceprim-ministru

5.Daniel Constantin ministrul agriculturii și dezvoltării rurale

6.Titus Corlățean ministrul afacerilor externe

7.Radu Stroe ministrul afacerilor interne

8.Mircea Dușa ministrul apărării naționale

9.Mona Maria Pivniceru ministrul justiției

10.Rovana Plumb ministrul mediului și schimbărilor climatice

11.Varujan Vosganian ministrul economiei

12.Dan Nica ministrul pentru societatea informațională

13.Eugen Gheorghe Nicolăescu ministrul sănătății

4.Remus Pricopie ministrul educației naționale

15.Mariana Câmpeanu ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice

16.Eugen Orlando Teodorovici ministrul fondurilor europene

17.Relu Fenechiu ministrul transporturilor

18.Daniel Constantin Barbu ministrul culturii și cultelor

19.Nicolae Bănicioiu ministrul tineretului și sportului

20.Liviu Voinea ministrul delegat pentru buget

21.Lucia Ana Varga ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură

22.Dan - Coman Șova ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine

23.Maria Grapini ministrul delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism

24.Constantin Niță ministrul delegat pentru energie

25.Mihnea Cosmin Costoiu ministrul delegat pentru învățământ superior,cercetare științifică și dezvoltare tehnologică

26.Mihai Alexandru Voicu ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul

27.Cristian David ministrul delegat pentru românii de pretutindeni

28.Doina Adriana Pană ministrul delegat pentru dialog social

Programul de guvernare

Acest Program apare într-un moment istoric şi se bazează pe conlucrarea mai multor forţe politice, în scopul realizării unei Românii Puternice. Soluţia pe care o susţinem este aceea de a întări instituţiile statului, de a aduce bunăstare, corectitudine şi bun-simţ. O Românie puternică are ca scop relansarea economiei şi susţinerea clasei de mijloc, înseamnă dreptate socială şi sprijin pentru românii afectaţi de criză, înseamnă instituţii corecte şi drepte, înseamnă un stat puternic, cu şanse în lumea care se schimbă sub ochii noştri.

Elaborarea prezentului Program de Guvernare a ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie a României pentru următorii patru ani. Este vorba despre situaţia economică dificilă din Uniunea Europeană - cel mai important partener comercial al nostru - despre aşteptările populaţiei şi votul categoric exprimat pe 9 decembrie, despre angajamentele pe care România şi le-a asumat în faţa partenerilor săi europeni şi euroatlantici, precum şi despre realitatea economică şi socială din ţară. Toate acestea impun o abordare responsabilă a actului de guvernare, care să servească intereselor imediate ale cetăţenilor, dar şi obiectivelor pe termen mediu şi lung ale societăţii româneşti. Evaluarea obiectivă a realităţii economice şi sociale din ţară relevă că România se află în acest moment pe drumul cel bun al dezvoltării sustenabile, deşi se confruntă în continuare cu efectele unei crize economice gestionate deficitar până în 2012.

Astfel, o parte din nedreptăţile comise de guvernările PDL au fost reparate, rezolvarea dezechilibrelor sociale a fost ţintite în mod direct în ultimele şapte luni, guvernarea a devenit mult mai preocupată de problemele reale ale populaţiei, iar mediul economic a primit semnale favorabile din partea Guvernului. Totuşi, anii în care austeritatea a fost singura politică implementată şi-au spus cuvântul, iar îndreptarea tuturor erorilor comise începând din 2009 şi până în primăvara lui 2012 necesită o acţiune susţinută, de lungă durată.

În acest context, guvernul îşi propune să continue lucrurile bune începute în ultimele şapte luni. Obiectivul central constă în realizarea unui echilibru corect între consolidarea fiscală sustenabilă şi relansarea economică, între economic şi social, între nevoia unui stat puternic şi reducerea risipei din banul public. În acest sens, vom promova un set coerent de politici macroeconomice menite să susţină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investiţională a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă şi să ofere o evoluţie favorabilă nivelului de trai al populaţiei. Programul de guvernare reflectă şi în acelaşi timp armonizează o serie de principii ce fundamentează guvernarea europeană: prudenţa macroeconomică şi responsabilitatea fiscal-bugetară, respectarea dreptului fiecăruia la muncă decentă, bine plătită, la oportunităţi egale şi protecţie împotriva nedreptăţii şi discriminării, combaterea sărăciei prin crearea locurilor de muncă şi şanse egale pentru cei din mediul rural; principiul flexicurităţii, ce asigură convergenţa între legislaţia muncii, politicile active de ocupare şi bunăstarea socială a unei forţe de muncă flexibile; principiul reducerii decalajelor ce despart România de ţările avansate din Uniunea Europeană, inclusiv prin preluarea solutiilor europene; principiul protejării şi încurajării familiei, ceea ce înseamnă acces la locuinţe decente, la educaţie şi sănătate de calitate, la infrastructuri şi comunicaţii moderne, la mediu sănătos, la timp liber.

Acest Program de guvernare este expresia unei viziuni privind viitorul României ca stat puternic si va fi sustinut de o strategie nationala de dezvoltare pe termen mediu si lung. El nu se reduce la obiective şi măsuri sectoriale, ci conţine un proiect de societate menit să refacă spiritul comunitar, să întărească solidaritatea şi să repună instituţiile statului pe noi baze contractuale. Propunem aşadar o bună guvernare, care să redea românilor speranţa, demnitatea şi mândria de a trăi în ţara lor. Pentru a întări instituţiile statului, pentru a creşte eficienţa lor funcţională şi a reface relaţia cu cetăţenii este esenţial ca sistemul instituţional să intre cu prioritate într-un proces de reconfigurare. Revizuirea Constituţiei este un demers ce nu poate fi amânat.

Obiectivul revizuirii constituţionale constă în (re)câştigarea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului prin garantarea unui comportament predictibil şi stabil al puterii instituţionalizate. Miza acestui demers constă în consolidarea democraţiei româneşti. Legea fundamentală ar trebui să clarifice atribuţiile şi raporturile dintre principalele autorităţi publice și, foarte important, să realizeze funcţia integratoare. Raportarea la Constituţie și la valorile sale trebuie să devină liantul care unește cetăţenii români în cadrul statului. De asemenea, din procesul de regândire a arhitecturii instituţionale nu poate să lipsească legislaţia electorală. Armonizarea actelor normative în materie şi integrarea lor în cadrul unui Cod electoral, expresie a unei abordări consensuale la nivelul clasei politice şi a consultării cu societatea civilă reprezintă unul dintre obiectivele majore ale guvernării.

Este important ca legea electorală să genereze predictibilitate cu privire la sistemul de partide, asigurând un cadru unitar de competiţie pentru partidele politice. Principiul echilibrului între politicile de consolidare fiscală, susţinerea mediului economic şi imperativul protecţiei şi solidarităţii sociale este unul dintre fundamentele Programului de guvernare. Societatea românească are nevoie în continuare de o guvernare care să urmeze modelul social european, care a dovedit că este aproape de oameni, că poate introduce mai multă justiţie socială şi că poate oferi o direcţie de evoluţie spre dezvoltarea durabilă. Un alt principiu pe care se întemeiază prezentul Program de guvernare este cel al respectului faţă de Opoziţie.

Sistemul politic românesc are nevoie de o opoziţie închegată şi activă, cu care Guvernul să poată dialoga în momentul adoptării unor decizii majore pentru societate. România nu poate continua pe linia conflictului şi a dezbinării. O Guvernare responsabila promoveaza dialogul, al construcţia şi stabilitatea.De asemenea, dialogul cu opoziţia va fi dublat de dialogul social. Transparenta si deschiderea spre partenerii sociali şi consultarea societăţii civile reprezintă constante ale actului de guvernare. Ele vor asigura o bază solidă de susţinere a iniţiativelor şi măsurilor Guvernului întărind angajamentul acestuia pentru respectarea principiilor bunei guvernări: transparenţă, responsabilitate, participare cetăţenească. Plecând de la cateva principii, pe care le-am sustinut si in ultimele 7 luni, dar si in perioada de campanie electorala, guvernarea 2013-2016 va începe construcţia unei Românii puternice, care să însemne prosperitate, bunăstare şi corectitudine.

Respectăm regulile statului de drept şi drepturile individuale, aşa cum sunt eleprevăzute în Constituţie. Guvernarea este promotorul legalităţii. Respectăm angajamentele asumate cu partenerii externi ai României - ComisiaEuropeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială - urmărind obţinereaunei creşteri economice inclusive, distribuite echilibrat în rândul populaţiei, prinimplementarea reformelor structurale care să permită creşterea competitivităţiieconomiei româneşti.
Aplicăm o nouă viziune pentru România: dezvoltare economică şi coeziune socială. Relansarea ia locul stagnării, fără a neglija continuarea procesului de consolidarefiscală. Considerăm că îmbunătăţirea semnificativă şi imediată a gradului de absorbţie afondurilor structurale reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea creşteriieconomice sustenabile şi limitarea datoriei externe. Sprijinim libertatea econimică, iniţiativa privată şi competiţia corectă, căi eficiente decombatere a sărăciei.
Garantăm proprietatea si sprijinim acumularea corecta de capital. Banii publici trebuie folosiţi eficient, avuţia naţională trebuie protejată, şi declarămrăzboi evaziunii fiscale. Accelerarea reformelor structurale si mobilizarea rezervelor interne mari de eficientavor ajuta economia romaneasca sa-si fructifice potentialul de crestere economica.
Susţinem dezvoltarea unei economii competitive, a industriei româneşti şi a uneiagriculturi moderne, care să ofere românilor locuri de muncă stabile şi bine plătite. Promovăm politici sociale sustenabile care să ofere accesul liber şi egal la educaţie şila sănătate şi care să asigure cetăţenilor români o viaţă demnă. Spunem oamenilor adevărul şi lucrăm împreună. Nu promitem mai mult decât putem face. Vrem să redăm românilor speranţa şi încrederea.
Construim o guvernare axată pe transparenţă, competenţă şi cinste; cu alt model deguvernare, cu alte standarde; cu profesionişti si competenta. Nu vom putea continua fără o reformare politică. Aceasta înseamnă o Constituţie îmbunătăţită, un Parlament legitim şi credibil.România trebuie să-şi recapete locul demn pe care îl merită printre statele lumii, capartener respectat în Uniunea Europeană.Acest program este creat pentru o constructie pe minim 4 ani, o constructie puternica,progresista, de viitor, bazata pe valorile libertatii, corectitudinii, dreptatii si responsabilitatii.
In ultimele 7 luni, ne-am tinut de cuvant. Am inceput sa reparam nedreptatile si vomcontinua sa lucram pentru a construi o Romanie puternica.Guvernul USL a reusit in mandatului mai-noiembrie 2012 mai mult decat stabilitate sipredictibilitate. A arătat că în România se poate realiza o consolidare fiscală echitabilă,sustenabilă. A continuat ajustarea fiscală, fără a tăia din veniturile oamenilor. Dimpotrivă, areusit să corecteze greşeli din trecut.Guvernul USL a reusit continuarea ajustarii fiscale gasind concomitent solutii de relansare aeconomiei. Guvernul USL a reusit sa securizeze economia, respectand toate tinteleconvenite cu FMI si CE, consolidand stocul tampon din Trezorerie la 4 luni de acoperire acheltuielilor curente. Increderea ridicata a investitorilor interni si externi se vede inreducerea randamentelor la emisiunile interne si externe de obligatiuni.Desi a trebuit sa rezolve multe dintre problemele ramase necorectate de fostele guverne(nemultumirile legate de taierile de venituri, risipa si jaful din bugetul public, energie s.a,bomba unor cheltuieli ridicate cu dobanzile dupa guvernarea pe datorie din ultimii ani etc),Guvernul USL a reusit sa realizeze un compromis corect intre austeritate si relansareeconomica, intre economic si social, intre nevoia unui stat puternic si reducerea risipei.

CE AM PROMIS ŞI CE AM FĂCUT

REPARAREA NEDREPTĂȚILOR SOCIALE.

Am promis corectarea unor inechităţi sociale.

Am adoptat OUG nr. 15 din mai 2012 prin care au fost majorate salariile personalului bugetar cu 8% începând cu luna iunie a.c. şi cu 7,4% începând cu luna decembrie a.c.,în scopul aducerii salariilor respective la nivelul din iunie 2010.

Am aprobat OUG nr. 19 din mai 2012 având ca obiectiv restituirea sumelor reţinute pensionarilor, în mod necuvenit, aşa cum a stabilit Curtea Constituţională, de la data de 1 ianuarie 2011 şi până la 30 aprilie 2012 şi stoparea taxării cu 5,5% pentru fondul de sănătate a pensiilor care a făcut obiectul deciziei Curţii Constituţionale.

GESTIONAREA EFICIENTĂ A BANILOR PUBLICI.

Am promis gestionarea eficientă a banuluipublic.

Am emis OUG nr. 26 din mai 2012 prin care s-au redus substanţial o serie decheltuieli bugetare ineficiente şi inoportune constând în: Reducerea cu 30% a cheltuielilorde protocol şi a celor privind deplasările în străinătate în semestrul II 2012 faţă de semestrul II 2011;

Interzicerea achiziţionării de servicii juridice şi de consultanţă de către organelecentrale şi locale ale statului, în condiţiile în care acestea dispun de structuri proprii cu profil similar;

Interzicerea achiziţionării studiilor de fezabilitate pentru obiective de investiţii care nu au asigurată finanţarea;

Limitarea substanţială a achiziţionării de tipărituri şi altor bunuricu caracter de protocol;

Limitarea numărului de angajaţi din sectorul public care pot faceparte din delegaţii în străinătate.

REDUCEREA EVAZIUNII FISCALE.

Am promis Zero toleranţă în faţa evaziunii fiscale.

Prin OUGnr. 24 din 2012 pentru modificarea şi completarea legii nr. 572/2003 privind Codul Fiscal şireglementarea unor măsuri financiar-fiscale s-a decis următoarele: Introducerea obligaţieimarcării păcurii şi altor produse energetice asimilate acesteia din punct de vedere alaccizelor - măsură activă de combatere fermă a evaziunii fiscale care, de altfel, şi-a arătat roadele, deoarece în perioada august -septembrie 2012 încasările din acciza la motorină au crescut cu 114 milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

MĂSURI DE SPRIJIN PENTRU MEDIUL DE AFACERI.

Am promis relaxarea constrângerilorpentru mediul de afaceri.

Am majorat plafonul de scutire la plata TVA de la 35.000 euro la65.000 euro, cu aplicare de la 1 iulie 2012 ceea ce a generat o relaxare fiscală consistentă lanivelul micilor întreprinzători.

Am asigurat un tratament fiscal stimulativ la nivelul sistemuluibancar pentru valorificarea creanţelor neperformante,cu efectefavorabile în privinţarelansării creditării.

Am acordat dreptul recuperării pierderii fiscale în cazul fuziunii şidivizării firmelor.

RESPECTAREA ANGAJAMENTELOR CU FINANȚATORII INTERNAȚIONALI.

România a îndeplinittoate angajamentele convenite cu creditorii internaţionali, aprobarea Scrisorilor de Intenţie făcându-se fără probleme de fiecare dată.

România îşi va respecta ţinta principală aacordului preventiv - reducerea deficitului bugetar efectiv de la 4,1% din PIB în 2011 la2,2% din PIB în 2013. Deficitul bugetar structural redus de la 3% din PIB in 2011 la 0,9% dinPIB estimat pentru 2012. Aceasta reducere substantiala a deficitului, chiar intr-un an electoral, este o performanta remarcabila, care asigura credibilitate şi predictibilitate politicii economice a Guvernului şi finanţarea la costuri rezonabile a deficitului bugetar şi acelui extern.

RENUNȚAREA LA MODELUL BAZAT PE ÎNDATORARE.

Nevoia de finanţare brută a Românieiva scădea de la 12,3% din PIB în 2012 la 11,4% din PIB în 2013. Ungaria va avea în 2013 onevoie de finantare brută de 20,5% din PIB iar Polonia 9,9% din PIB. Aceasta înseamnăcrearea de spaţiu fiscal pentru măsuri de stimulare a economiei şi fonduri mai mari pentrueducatie, sănătate, agricultură, infrastructură etc.

CREȘTEREA ÎNCREDERII INVESTITORILOR.

Increderea investitorilor de pe pieţeleinternaţionale este mai mare acum decat la preluarea primului mandat al guvernării USL, în mai. Prima de risc pe care o practică asigurătorii pentru titlurile emise de statul român (CDS)a ajuns la numai 215,6 puncte de bază, respectiv 2,15% comparativ cu 337,5 puncte de bază,adică 3,37% în 7 mai a.c., ceea ce reprezintă o reducere cu peste o treime în această perioadă. De subliniat că nivelul CDS-ului României este mai scăzut,în prezent,cu circa 40 puncte de bază faţă de cel al Ungariei şi cu aproximativ 30 puncte de bază faţă de cel al Croaţiei.

SCĂDEREA COSTURILOR DE FINANȚARE.

Costul finanţării trezoreriei pe piaţa internă sesituează la un nivel mai redus comparativ cu începutul anului. Costul finanţării trezoreriei pepiaţa internă se situează la un nivel mai redus comparativ cu începutul anului. La începutullunii septembrie a.c. la o solicitare de euroobligaţiuni însumând 750 milioane euroinvestitorii străini au oferit 3,5 miliarde euro, respectiv de 4,7 ori mai mult, la un cost de5,1% pentru o scadenţă de 6 ani, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,15pp comparativ cuemisiunea similară din septembrie 2011, în condiţiile în care aceasta avea o scadenţă maiscurtă de doar 5 ani. Pe 21.10.2012, Guvernul USL a înregistrat un important succes pe piaţainternă de capital, reusind să vândă obligaţiuni de stat în euro, pe termen de 2,8 ani, însumă de 421,5 milioane euro (faţă de 150 milioane euro solicitate), la un cost mediu denumai 3,76%. Creşterea încrederii pieţelor de capital în Guvernul Ponta faţă de celeprecedente ale PDL este demonstrată, în mod evident, de faptul că la o scadenţă relativsimilară (3 ani), în mai 2011, Executivul de atunci s-a împrumutat, tot de pe piaţa internă, laun cost mediu de 4,89%, respectiv cu 1,13pp mai mult decât a reuşit ieri actualul executiv. Îndata de 31 octombrie 2012, România a atras cu succes, prin Ministerul Finanţelor Publice, osumă de 1,5 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale de capital, în urma unei emisiunide obligaţiuni de stat denominate în euro. Costul mediu la care s-a reuşit operaţiunea,respectiv 5,04 la sută, reprezintă minimul istoric al emisiunilor suverane realizate deRomânia. În acelaşi timp, scadenţa împrumutului a fost extinsă la şapte ani, cu doi ani maimult decât cea aferentă finanţărilor externe precedente.

MENȚINEREA ŞI CONSOLIDAREA BUFFERELOR INTERNE ŞI EXTERNE.

Rezerva financiară a Trezoreriei statului (buffer-ul valutar) creată în urma acordului cu partenerii externi pentru a acoperi necesarul de finanţare a deficitului şi datoriei publice pentru circa 4 luni se află în parametrii conveniţi. În prezent, soldul buffer-ului este de 4,787 mld. euro respectiv cu 14% mai mare faţă de 8 mai 2012. România dispune în conturile FMI de o linie de credit de 3,2 mld. euro, sumă la care Guvernul USL nu îşi propune să apeleze, deoarece, aşa cum am arătat anterior, România se bucură de încrederea pieţei financiare interne şi internaţionalece îi asigură finanţarea necesară.

FINANȚAREA SUSTENABILĂ A DEFICITULUI DE CONT CURENT.

Gradul de acoperire adeficitului de cont curent prin investiţii străine directe la finele mandatului guvernuluiprecedent, era de numai 8,4%, în timp ce la finele lunii august acelaşi indicator se situează la30,1%, ceea ce corespunde unei îmbunătăţiri de 3,6 ori.

ACELERAREA RITMULUI REFORMELOR STRUCTURALE.

Am realizat reforme structurale lanivelul companiilor de stat. Am privatizat/suntem în curs de privatizare integrală sau a unorpachete minoritare de acţiuni la unele societăţi cu capital de stat din domeniile energie,transport,precum şi la Posta Română. Am implementat procedurile de liberalizare gradualăa preţurilor la gaze naturale şi energie electrică (angajament al guvernului Boc în faţacreditorilor externi). Vom aplica o politică transparentă şi clară privind subvenţionareaconsumatorilor vulnerabili, finanţată prin impunerea unei taxe pe veniturile excepţionale alecompaniilor din energie. Am restructurat Hidroelectrica, în scopul atingerii nivelului real deprofitabilitate pe care îl conferă potenţialul societăţii începându-se prin anulareacontractelor de vânzare în pagubă a energiei electrice către "băieţii deştepţi" Am parcurstoate procedurile legale în vederea vânzării unui pachet minoritar de acţiuni la Transgaz,demers care se află în faza finală de realizare. Am oferit spre privatizare pachetul majoritarde acţiuni al societăţii Oltchim, angajament asumat în faţa partenerilor externi încă din iunie 2011 de guvernul din acea perioadă care şi-a asumat vânzarea societăţii până la finalulanului 2011. Guvernul Ponta a plătit salariile restante la Oltchim şi a repornit combinatul. Înplus, se pregăteşte o nouă procedură de privatizare.Am finalizat procedurile de selectare şi numire a managementului privat la un prim grup desocietăţi comerciale aparţinând statului,dintre care la Tarom au fost desemnaţi dejamanagerii privaţi. Am eficientizat astfel companiile de stat cuprinse în acest program. Ameliminat din pierderile unor companii de stat şi am crescut profitabilitatea altora dintreaceste societăţi.

STIMULAREA MEDIULUI DE AFACERI PRIVAT PRIN MĂSURI FISCALE.

Măsuri legiferate carevor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013: Introducerea TVA la incasare pentru contribuabilii cu o cifră de afaceri inferioară plafonului de 2.250.000 lei. Beneficiari - aproximativ 430.000 de plătitori de TVA,care reprezintă aproximativ 92% din numărul total al plătitorilor de TVA. Simplificarea declarării şi plata impozitului pe câştigurile de capital prin renunţarea ladeclararea trimestriala şi efectuarea de plăţi anticipate trimestriale în favoareadeclarării şi plăţii anuale. Măsura are ca scop simplificarea administrării impozituluipe venit şi încurajarea dezvoltării pieţei de capital. Transpunerea prevederilor Directivei 2010/45/CE referitoare la emiterea facturilor,care va oferi contribuabililor securitate juridică în ceea ce priveşte obligaţiile defacturare, prin stabilirea unor reguli clare privind informaţiile cuprinse în facturi şitermenul limită de emitere a facturilor în cazul tranzacţiilor transfrontaliere.

POLITICA MACROECONOMICA

Masurile de corectie macroeconomica alese in perioada 2010-2011 pentru reducereadeficitului bugetar au fost inadecvate intrucat au afectat toata populatia, si in specialpopulatia cu venituri reduse, au crescut inegalitatea sociala, au alimentat inflatia. Mai mult,a fost subestimata importanta absorbtiei fondurilor europene ca instrument decontracarare a efectelor macroeconomice ale crizei; nivelul de cheltuieli publice ar fi putut fiprotejat printr-o absorbtie de fonduri structurale si de coeziune de 1,5% - 2% din PIB anual.Guvernul USL instalat in luna mai 2012 a continuat procesul de consolidare fiscal-bugetarade la 5,6% din PIB deficit bugetar in 2011 pe metodologia de angajamente (ESA) la sub 3%din PIB in 2012, ceea ce este o ajustare remarcabila cu atat mai mult cu cat a fost realizataintr-un an electoral. La sfarsitul acestui an, datorita in principal acestui efort de consolidare,Romania are sanse foarte mari de a iesi din procedura de deficit excesiv.Angajamentele cu partenerii internationali au fost mentinute dar au fost implementatemasuri care au atenuat efecte sociale dureroase din anii precedenti. Pe partea de cheltuielibugetare Guvernul USL a operat doua ratiuni fundamentale legate de cresterea eficienteiacestora: diminuarea risipei, care trebuie sa fie un obiectiv permanent al executiei bugetaresi, decurgand din acest demers, eliberarea de resurse pentru alte nevoi, inclusiv de ordinsocial. Astfel s-a redus alocarea defectuoasa a banului public, fiind economisite resursepentru reintregirea salariilor si returnarea CAS-ului retinut pensionarilor. Provocarile de politica macroeconomica se mentin insa in anii urmatori ca efect al constrangerilor asupra cererii interne agregate, pe de o parte, si al unui mediu international neprietenos, al persistentei crizei din zona euro, pe de alta parte.

Este nevoie, in acest context, de un mix potrivit de politica macroeconomica, format din :

- Reforme structurale care sa favorizeze procesul investitional ca factor determinant alcresterii economice. Prioritare sunt reformele in administrarea companiilor de stat,in colectarea veniturilor fiscale, in managementul cheltuielilor publice, in educatie sisanatate.

- Imbunatatirea substantiala a ratei de absorbtie a fondurilor structurale, cea maiieftina sursa de finantare externa si un instrument de protejare a niveluluicheltuielilor publice in conditiile cresterii efectului de antrenare al acestora.

- Continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetara pe cele doua trasee. Pe parteade venituri, urmarim cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor princombaterea evaziunii fiscale. Pe partea de cheltuieli, urmarim in continuarecresterea eficientei acestora.

- Cresterea ocuparii prin masuri active de creare de noi locuri de munca si destimulare a dezvoltarii mediului de afaceri.- Mentinerea unui nivel adecvat al stocului tampon al bugetului public.Un management prudent al datoriei publice.

- Fundamentarea unui ansamblu de politici macroeconomice (monetare, valutare,fiscal-bugetare) care sa previna derapaje, dezechilibre mari. Accelerarea reformelor structurale si mobilizarea rezervelor interne mari de eficienta vorajuta economia romaneasca sa-si fructifice potentialul de crestere economica, estimat la 3%pe an.Guvernul Romaniei va urmari ca acest deziderat sa fie atins prin politici care sa tina seamade nevoia de a concilia eficienta economica si dezvoltarea spiritului antreprenorial cu orealitate sociala macinata de inechitati.Politica macroeconomica interna nu poate fi disociata de guvernanta economica in Uniunea Europeana. Romania va participa la mecanismele de coordonare a politicilor economiceeuropene. Romania isi mentine obiectivul de aderare la zona euro fiind preocupata de convergenta reala ca o conditie necesara atingerii acestei tinte.

AGRICULTURĂ

Agricultura și dezvoltarea satului romanesc sunt priorităţi absolute ale actualului Guvern.România a pierdut foarte mult, în urma deteriorarii situatiei in sectorul agricol, prin distrugerea filierelor pe produse si ca urmare a divizarii in milioane de exploatatii de mici dimensiuni, lipsite de utilajele necesare unei agriculturi moderne si care cu greu se aliniaza cerintelor pietei si unei agriculturi moderne, performante. În acest mandat ne propunem să fructificăm potenţialul agricol real al României,concomitent cu revitalizarea zonelor rurale. Ne propunem ca sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă delocuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, odată cu garantarea venituriloragricultorilor.Se impune accelerarea modernizarii agriculturii pentru a-i permite să asigure hrana necesarăintregii populaţii, recâştigarea pieţei interne, un nivel de trai decent fermierilor, reducereaimporturilor si cresterea exporturilor de produse agro-alimente.Guvernul USL consideră fundamentală reducerea decalajelor dintre mediul rural dinRomania si cel din statele membre din vestul Europei. Creșterea nivelului de trai, crearea de locuri de muncă și asigurarea accesului la serviciile desănătate și educaţie publică reprezintă obiective fundamentale ale Guvernului Uniunii SocialLiberale.

DIRECTII DE ACTIUNE

Dezvoltarea agriculturii şi a satului românesc

Cresterea competitivitatii agriculturii romanesti pentru a face fata concurentei pepiata europeana si internationala;
cresterea productivitatii agriculturii pentru apermite acoperirea necesarului de produse agroalimentare si creşterea exporturilor,în special de produse finite;
Dezvoltarea sistemului de irigaţii, finalizarea infrastructurii primare de irigat (CanalulSiret - Baragan) si reabilitarea sistemului de îmbunătăţiri funciare;
Stabilirea filierelor pe produse - altfel, multe produse de calitate nu vor ajunge la piata sau se vor vinde la preturi derizorii;
revizuirea sistemului de impozitare si combaterea evaziunii;
pe termen mediu, stabilirea unei cote reduse de TVA la produse agroalimentare de bază, cu condiţiaasigurării spaţiului fiscal necesar;
Incurajarea agriculturii de nişă (de ex. agricultura ecologică şi produse tradiţionale); Dezvoltarea sectorului de producere a fructelor;
Crearea platformelor de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a legumelor şi fructelor, precum şi funcţionarea corectă a pieţelor acestora.
Stabilirea fondului de creditare agricola si a celui mutual in agricultură;
Identificarea de masuri menite sa conduca la dezvoltarea rolului economic alorganizatiilor asociative din agricultura;
Reforma in domeniul cercetarii si inovarii in agricultură; elaborarea unui programnaţional de cercetare - dezvoltare agricolă pe perioada 2014 - 2020, care să fie înconcordanţă cu prevederile viitorului PAC;
Adoptarea de măsuri care sa conduca la comasarea terenurilor si reducereanumarului de ferme şi exploataţii ;
Revigorarea şi dezvoltarea zonei montane;
Identificarea de noi masuri de sustinere a tinerilor fermieri;
Adoptarea de masuri pentru stabilirea unei piete funciare functionale infiintarea unei scheme de creditare pentru achizitia de terenuri
Fonduri europene Accelerarea absorbtiei fondurilor europene. Este esential ca Romania sa reduca la minimum sumele ce vor fi dezangajate in final;
Negocierea unui buget european cat mai mare pentru agricultura si dezvoltarea rurala in perioada 2014 - 2020. Pregătirea şi negocierea Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 - 2020;viitorul program va asigura identificarea prioritatilor reale ale mediului rural romanesc si concentrarea fondurilor doar pe proiecte din cadrul prioritar Intreprinderea demersurilor necesare la nivel european pentru cresterea platilordirecte astfel incat sa se reduca decalajul fata de statele membre vecine, dar si sa conduca la cresterea competitivitatii fermierilor romani in ansamblul Uniunii Europne.

Acte normative

Simplificarea legislatiei si procedurilor - aceasta este o necesitate obiectiva, avand invedere ca legislatia europeana agricola este deja foarte complexa, iar Romania de obicei o complica si mai mult. Un dialog mai bun şi consistent cu organizaţiile producătorilor, procesatorilor şi comercianţilor în procesul de adoptare a legislatiei din domeniu;

Reforma instituţională a Ministerului Agriculturii şi instituţiilor din subordine

Aplicarea politicilor agricole comune nu se va putea realiza fara o reforma importanta indomeniul administratiei romanesti. Introducerea managementului modern in structura ministerului;

Îmbunătăţirea informării fermierilor privind măsurile de sprijin (măsuri de eguvernare); Realizarea unei proiecţii bugetare a MADR, pentru o perioadă de minim trei ani şi cuperspectivă aferentă perioadei 2014-2020. Programul pentru agricultură va reflectanevoile de finanţare ale sectorului astfel încât să se poată realiza o planificaremultianuală a bugetului Eficientizarea activităţii agenţiilor prin comasarea acestora; Asigurarea de personal suficient, bine pregatit si remunerat corespunzator. Implicarea treptată a organizaţiilor profesionale reprezentative în derularea plăţilor,ca o măsură de responsabilizare a acestora. Camerele agricole Transformarea lor în furnizori de consultanţă pentru fermieri şi tineri întreprinzătoriîn mediul rural;

Elaborarea cadrului legal necesar pentru ca acestea să îşi poată asiguraautofinantarea;

Îndeplinirea rolului Camerelor Agricole aşa cum sunt definite acestea pentru aindeplini cerintele la nivel national si european.Toate aceste deziderate se vor realiza prin: întărirea capacitătii institutionale; utilizarea eficientă a resurselor naturale formarea şi educaţia profesională continuă; întărirea capacitătii de prognoză, cu estimarea corectă a evoluţiilor sectoruluiagricol; dezvoltarea cercetării şi inovării în domeniu; emiterea de avize ştiinţifice consultative după caz.

VIITORUL AGRICULTURII ŞI SATULUI ROMÂNESC

Readucerea agriculturii pe locul dat de potenţialul şi tradiţia ei;
Asocierea în agricultură va atinge nivelul necesar promovarii unei agriculturi performante, bazate pe cererea pietei europene si internationale;
Dezvoltarea zootehniei şi creşterea ponderii acesteia în totalul producţiei agricoleeste prioritară;
Promovăm şi susţinem produsele ecologice şi tradiţionale româneşti;
MADR va avea o structură administrativă funcţională şi depolitizată;
Agricultorii vor fi informati si pregatiti profesional prin programe dedicate în PNDR;
Organizaţiile patronale vor juca un rol mai important în luarea deciziilor înagricultură;
Cresterea rolului jucat de agricultori astfel încât aceştia să aibă posibilitatea de ainfluenţa decisiv politicile agricole;
Cresterea suprafetelor irigate prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei şiprin facilitarea accesului agricultoruilor la un preţ rezonabil al energiei electrice;
România poate deveni din piaţă de desfacere un jucător pe piaţa internaţională; Procedurile de acordare a fondurilor agricole europene vor fi simplificate pentru afacilita accesul beneficiarilor. Se va redefini rolul turistic, dar nu numai, al satului românesc.

APĂRARE

Politica de apărare a Guvernului României în perioada 2013-2016, va asigura elementele decontinuitate strategică pe dimensiunea NATO, UE şi a Parteneriatelor strategice, în mod deosebit Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI cu SUA, va genera condiţiile creşterii capacităţii operaţionale a forţelor şi va asigura implementarea unui model de managemental resurselor umane care să permită dezvoltarea motivării profesionale şi evoluţia în carieră.

Direcţii de acţiune:

Continuarea participării la operaţiile internaţionale pentru onorarea angajamentelorasumate la NATO şi UE;
Îndeplinirea responsabilităţilor ce decurg din calitatea de membru NATO şi UE pentru asigurarea capabilităţilor necesare îndeplinirii nivelului de ambiţie politico-militar alcelor două organizaţii;
Angajarea activă la proiectele din cadrul iniţiativelor "Smart Defence/NATO" şi"Pooling and Sharing/UE";
Îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Parteneriatul strategic cu SUA, inclusiv celedeterminate în baza prevederilor Legii nr.290/2011 privind amplasarea unorelemente ale Scutului Antirachetă al SUA/NATO pe teritoriul României;
Creşterea contribuţiei la asigurarea securităţii şi stabilităţii regionale;
Participarea activă la procesele decizionale în cadrul Alianţei Nord - atlantice şi alUniunii Europene;
Revizuirea cadrului normativ specific domeniului apărării, managementului carierei militare, salarizării şi sistemului de pensii ocupaţionale pentru militari;
Elaborarea documentelor de planificare conform legii, Cartei Albe a Apărării şi Stategiei Militare a României, printr-o revizuire strategică a apărării;
Revizuirea structurii de conducere a ministerului;
Creşterea calităţii vieţii personalului Armatei României, în acord cu realităţile economice şi sociale interne şi cu statutul de stat membru NATO şi UE, concomitent cu sporirea atractivităţii profesiei militare;
Reorganizarea sistemului medical propriu în corelare cu nevoile operaţionale şisistemul naţional de sănătate;
Modernizarea sistemului de învăţământ militar;
Restabilirea capacităţii operaţionale a Armatei României, având la bază principiile procesului de planificare a apărării în cadrul NATO, pentru dezvoltarea unei structuride forţe şi optimizarea actului decizional în baza unui Plan Multianual de refacere şi consolidare a capacităţii operaţionale a Armatei României;
Creşterea alocaţiilor bugetare pentru apărare în vederea realizării capacităţii operaţionale şi sustenabile;
Reanalizarea programelor de achiziţii şi înzestrare în raport cu resursele financiare la dispoziţie şi nevoile operaţionale;
Realizarea graduală a capacităţii de apărare aeriană prin programul „Avion multirol";
Eficientizarea administrării patrimoniului ministerului;
Clarificarea situaţiei Regiei autonome Compania română de aviaţie „Romavia";
Stimularea producţiei interne a industriei de apărare autohtone, conform cerinţelor Armatei şi standardelor NATO şi UE.

APE ŞI PĂDURI

Politicile în domeniul apelor şi pădurilor vor urmări gestionarea durabila si eficienta a resurselor naturale in scopul cresterii beneficiilor economice ale populatiei, fara periclitarea dreptului constitutional la un mediu sanatos, asigurarea unui management durabil al apelor,inclusiv prevenirea riscului şi diminuarea efectelor calamităţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor şi asigurarea unui management durabil al pădurilor şi al faunei cinegetice.

DIRECȚII DE ACTIUNE

Managementul resurselor de apă şi al riscului la inundaţii
Gospodărirea durabilă a resurselor de apă, protecţia împotriva inundaţiilor,asigurarea monitoringului adecvat hidro-meteorologic, protectia surselor de apa,imbunatatirea calitatii apei pana la atingerea starii bune a apelor și perfecţionarea cadrului legislativ, a metodologiilor, normelor si reglementărilor din domeniile gospodăririi apelor, meteorologiei si hidrologiei.
Integrarea elementelor de protecţie a apelor în politicile sectoriale dezvoltate lanivelul Uniunii Europene, în particular Politica Agricolă Comună, energia şischimbările climatice.
Imbunătăţirea infrastructurii de gospodărire a resurselor de apă, pe bazinehidrografice, în scopul asigurării, în condiţii de siguranta, a cerinţelor de apă pentrupopulaţie, irigaţii, industrie, zootehnie.
Reducerea vulnerabilităţii la efectele schimbărilor climatice prin îmbunătăţireacapacităţii de răspuns la nivel central, regional și local în situaţii de urgenţă generatede inundaţii ori secetă, prin concentrarea acţiunilor în special în zonele în carecetăţenii sunt deosebit de vulnerabili și/sau ecosistemele sunt expuse riscului unorasemenea efecte. Satisfacerea cerinţelor Directivei Cadru privind Apa a Uniunii Europene în vederea atingerii stării ecologice bune a apelor.
Realizarea proiectelor de investitii de alimentare cu apa, canalizare si statii deepurare ape uzate orasanesti in scopul implementarii directivelor europene indomeniul apelor, in vederea respectarii angajamentelor europene si internationalein acest domeniu.
Implementarea strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung in scopul prevenirii şi diminuarii riscului la inundaţii al populaţiei si acresterii gradului de siguranţă a cetăţenilor si a bunurilor. 19 Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării efectelor inundaţiilor şi alsecetei hidrologice.
Îmbunătăţirea prognozelor, creşterea timpilor de reacţie a autorităţilor implicate,precum şi îmbunătăţirea exploatării coordonate a acumulărilor.
Administrarea sistemului naţional de meteorologie Imbunatatirea prognozelor, intregrarea acestora cu prognozele hidrologice in scopulcunoasterii si prognozarii unor fenomene complexe si conjugate precum sieficientizarea fluxului informational catre populatie si factori de decizie, la nivelcentral si local. Asigurarea monitorizarii meteorologice si hidrologice in scopul asigurarii protecţieivieţii şi a bunurilor materiale. Emiterea de prognoze, atenţionări şi avertizări, precum si prognoze, atenţionări şiavertizări integrate hidro-meteorologice în vederea informării populaţiei şi afactorilor de decizie, pentru prevenirea şi/sau diminuarea efectelor datoratefenomenelor meteorologice periculoase.
Protecţia şi gestionarea durabilă a pădurilor şi faunei cinegeticeGestionarea durabilă a pădurilor şi faunei cinegetice, în scopul creşterii contribuţiei acestorala îmbunătăţirea calităţii vieţii şi asigurarea dezvoltării durabile, cresterea potentialuluieconomic si ecologic al padurilor, intensificarea eforturilor de protectie a padurilor printr-oadministrare adecvata precum si imbunatatirea cadrului legislativ in domeniulile silvic sicinegetic. Aprobarea unei strategii forestiere nationale si Revizuirea Programului Forestier National in scopul unui management durabil al padurii.
Elaborarea unui Program National de Impadurire care sa aibă ca principal obiectivcresterea suprafetelor impadurite ca suport al adaptarii la efectele schimbărilorclimatice (stabilizare terenuri, îmbunătătirea ciclului apei în natură, combatereadeșertificării, creșterea capacităţii de absorbţie a emisiilor de gaze cu efect de seră). Intocmirea unui Inventar Forestier National in scopul unei bune cunoasteri aresurselor silvice si crearea cadrului necesar in vederea realizarii lucrărilor de Cadastru pentru Fondul Forestier Naţional. Realizarea lucrarilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice torentialeprecum si împădurirea terenurilor degradate şi crearea de perdele forestiere. Dezvoltarea reţelei de accesibilizare a Fondului Forestier Naţional. Promovarea certificării forestiere în Fondul Forestier Naţional in scopul cresteriipotentialului economic si ecologic al padurilor. Eficientizarea actului de control privind respectarea regimului de utilizare aresurselor pădurii. Utilizarea durabilă a resurselor cinegetice. Promovarea utilizării şi valorificării produselor secundare şi a serviciilor oferite de ecosistemele forestiere.
Piscicultura Activitati durabile de pescuit precum si acvacultura competitiva economic curespectarea principiilor ecologice. Dezvoltarea infrastructurii in vederea eficientizarii economice a pescuituluicomercial. Crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvaculturii cu scopul cresterii aportuluiacestei activitati la circuitul economic si al scaderii presiunii exercitate de cererea deproduse pescaresti pe resursa piscicola naturala.

BUGET

Un ritm mediu anual de creştere economica de 3% in perioada 2013-2016.
Menţinerea deficitului bugetar pe sistem ESA sub 3% din PIB până în 2016,respectând criteriul stabilit de Tratatul de la Maastricht.
Atingerea unui deficit bugetar structural de 0,7% din PIB în 2014 şi menţinerea la acest nivel în 2015 şi 2016.
Menţinerea ponderii datoriei publice totale în PIB la un nivel sustenabil, semnificativ mai mic decat nivelul de 60% din PIB fixat prin Tratatul de la Maastricht.
Realizarea unei Strategii de management a datoriei publice după model polonez,transpusa prin lege, care să includă măsuri automate de ajustare în cazul depăşiriiunor praguri ale datoriei.
Realizarea tuturor paşilor necesari pentru trecerea, odată cu bugetul anului 2014, laprogramare bugetară multianuală conform bunelor practici internaţionale îndomeniu.
Vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniunea Europeană, Fondul MonetarInternaţional, Banca Mondială) și vom respecta prevederile acestora. Gestionarea finanţelor publice va fi caracterizată prin predictibilitate, transparenţă,reguli și proceduri clare în toate segmentele acestora, atât la nivel central, cât și lanivel local.

COMUNICAŢII

Deoarece scopul principal al integrarii tehnologiilor digitale în economia si societatearomâneasca este de a stimula inovaţia și creșterea economică, îmbunatăţind în același timp calitatea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor și a întreprinderilor, principale obiectivele ale programului de guvernare a USL pentru perioada 2013 - 2016 vizeaza implementarea prevederilor europene cu privire la Agenda Digitala, alinierea la cadrul legislativ cu privire lacomunicatii in banda larga, accesul la informatii publice, identitate electronica, protectiadatelor cu caracter personal, precum si implemantarea solutiilor de interoperabilitate inconformitate cu cadrul european.

Adoptarea si implementarea rapidă a măsurilor aferente domeniului tehnologiei informaţieiși comunicaţiilor din Agenda 2020 a Uniunii Europene se va realiza prin elaborarea si punerea în practică a „Strategia naţională privind Agenda Digitală pentru România".Această viziune strategică naţională unică va fi anvelopa tuturor strategiilor sectoriale şi aplanurilor naţionale specifice priorităţilor de dezvoltare în domeniu. O astfel de abordare asigură o coordonare unitară a celor şapte piloni cuprinşi în Strategia europeană AgendaDigitală pentru Europa.

In acest scop se va institui un mecanism de coordonare și monitorizare internă, la nivelul Guvernului României, pentru armonizarea între diferitele politici si strategii sectoriale propuse în cadrul Agendei Digitale. Pentru monitorizarea si evaluarea efectelor masurilor prevazute în strategie și pentruîmbunătăţirea sau corectarea acesteia se va institui unui dialog periodic cu reprezentanţiisocietăţii civile si mediului de afaceri. In vederea asigurarii dreptului la informare nediscriminatorie a cetatenilor se va asiguracadrul legal pentru trecerea la televiziunea digitala terestra, precum si implementarea unui proiect pilot pentru trasmiterea programelor nationale de televiziune in format digital.Pentru liberalizarea serviciilor postale, a serviciului universal postal, si a modernizarii serviciilor CN Posta Romana se va asigura cadrului legal adecvat.

DIRECTII DE ACTIUNE

e-Guvernare, Interoperabilitate, Cloud Computing, Media Sociale

E-Guvernarea implică mai mult decât sisteme informatice, aceasta implică regândirea organizaţiilor şi proceselor astfel încât serviciile publice să fie livrate mai eficient.

e-Guvernarea permite cetăţenilor,mediului de afaceri şi organizaţiilor publice să-şi atingă obiectivele mai uşor, mai rapid şi la un cost mai mic. Asigurarea interoperabilităţii sistemelor va încuraja semnificativ furnizarea de serviciipublice electronice prin guvernanţă şi procese adecvate, în conformitate cu politicile şi obiectiveleUniunii Europene și prin schimb securizat de informaţii.

Realizarea interoperabilitatii la nivel national, coordonata cu UE, pentru eficientizarea activitatilor publice in sensul orientarii pe servicii electronice sicentrate pe evenimentele din viata unui cetatean. Susţinerea unei sistem de coordonare instituţional care sa asigure aplicarea cadrului de interoperabilitate, asa cum este agreat la nivel european din punct de vederestrategic si organizational. Sustinerea cooperarii dintre institutiile publice pentru aliniere si interconectare învederea realizării si implementării serviciilor publice trans-europene

Implementarea unui sistem centralizat de autentificare şi identificare unică autilizatorilor (certificat digital, one time password, amprenta digital, etc) Implementarea tehnologiilor de tip Cloud la nivelul institutiilor publice prin creareaunei platforme centralizate, scalabile și dinamice care să ofere servicii IT de calitatecu costuri reduse, la un nivel de securitate la standarde europene. CloudGuvernamental va imbina un concept particular al unui Cloud Hibrid - o zona deCloud Public destinata relatiei cu cetatenii in contextul e-Guvernarii (eficientizeaza costurile de dezvoltare e-Gov) si o zona sensitiva de Could Privat destinata interoperabilitatii organizatiilor guvernamentale Implementarea monitorizarii serviciilor de cloud, definirea unui cadru legislativ si anormelor metodologice pentru furnizarea de servicii de tip cloud si implementareamasurilor de evaluare a vulnerabilitatilor si a testelor de penetrare pentruarhitecturile de cloud computing.

Aplicarea initiativei europene Open Data - punerea la dispozitia publicului de date accesibile, reutilizabile si redistribuibile in mod liber, fara a tine cont de restrictii detipul drepturi de autor (copyright), patente sau alte mecanisme de control (opendata) printr-un portal de tip open-data guvernamental Promovarea si aplicarea tehnologiilor de procesare inovativa a sistemelor de tip bigdata pentru a asigura optimizarea procesele de luare a deciziilor si pentru a facilitaanaliza informatiilor din administratia publica Simplificarea procedurilor administrative prin promovarea de platforme electronicepentru facilitarea schimburilor de documente la nivelul administratiei publicecentrale, regionale si locale

Implementarea controalelor de securitate în conformitate cu cele mai bune practiciîn domeniu şi a reglementarilor naţionale şi Europene privind protectia datelor cu caracter personal, precum şi auditarea periodica (anuala) a acestora, reprezintă unprim pas în sporirea increderii cetatenilor în sistemele de guvernare electronic Revizuirea legislatiei in domeniu privind identificarea electronica, semnaturaelectronica, marca temporala si utilizarea documentelor in forma electronica. Dezvoltarea unui cadru strategic privind combaterea criminalitatii informatice si decrestere a increderii cetatenilor in utilizarea tehnologiei informatiei.

Promovarea și implementarea sistemelor colaborative online, instrumentelor siserviciilor electronice participative la initiative publice sau guvernamentale pentrupersoane si mediul de afaceri Stimularea cetăţenilor în sensul generării de conţinut digital relevant pentruRomânia si contributiei in medii digitale colaborative (Romania on-line)

Eficientizarea activitatii centrelor de date si dezastru, servicii informatice si suportpentru realizarea mediului comun informational al institutiilor administratiei publicecare sa permita accelerarea semnificativa a proceselor de luare a deciziilor la nivelcentral, sectorial si teritorial prin utilizarea mai eficienta a sistemelor TIC deplanificare si suport de decizie.TIC în slujba Educatiei, Sănătătii și Culturii Formarea de competenţe digitale de bază pentru cetăţenii României cu accent pe categoriile dezavantajate (persoanelor de vârsta a 3-a, persoane cu dizabilităţi etc.)

Susţinerea, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, a metodelor inovative de integrarea resurselor educaţionale de tip web 2.0 și a resurselor educaţionale deschise înprocesul de învăţare Publicarea şi diseminarea patrimoniului cultural digital al României: biblioteci publice, muzee, obiective culturale. Asigurarea accesului facil la informaţii culturale on-line

Asigurarea, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, de programe de formare continuă a profesorilor pentru convergenţa cu ritmul tehnologic Susţinerea organizarii concursurilor naţionale de conţinut digital educaţional pentru invatamantul preuniversitar Susţinerea informatizării complete a unităţilor educaţionale și serviciilor administrative din învăţământ la toate nivelurile Susţinerea de initiative de promovare a aplicării si interoperabilitătii solutiilor de esănătate la nivel national si european (sisteme informatice din spitale, sistemeinformatice laboratoare, aplicaţii pentru medicii de familie, etc), sisteme informatice administrative (contabilitate,resurse umane, etc) şi sisteme naţionale e-sănătate(statistică, CNAS, DSP)

Asigurarea conditiilor de mobilitate a informatiei medicale în format electronic încadrul organizaţiilor din sistemul de ocrotire a sănătăţiiE-commerce, TIC și cercetare -dezvoltare -inovare Promovarea mecanismelor moderne de e-commerce, m-commerce, m-wallet si NFCprin alinierea la reglementarile europene Încurajarea comercianţilor în folosirea canalelor de vânzare electronice: ecommerce, m-commerce, atât pe piaţa internă, cât și în afara ţării Initierea de programe de cercetare-inovare in domeniul IT&C cu un caracterpredominant aplicativ, bazate pe nevoile industriei

Introducerea specializarii inteligente (smart specialisation) ca o conditie prealabila definantare a activitatilor de cercetare din sectoarele selectate ca fiind prioritarepentru Romania. Asigurarea de mecanisme de tip clustere de inovare și poli decompetitivitate pentru creșterea regională

Stimularea investitiilor private in domeniul cercetarii-inovarii in scopul cresteriiponderii produselor si serviciilor inovative in economia Romaniei, pentru asigurareacompetitivitatii si stimularii productivitati Implementarea de proiecte in cadrul programului Conecting Europe, atat indomeniul infrastructurii de comunicatii electronice, cat si in ceea ce privestedezvoltarea de servicii electronice.Bandă largă şi infrastructura de servicii digitaleObiectivul general este acela de a îmbunătăţi disponibilitatea serviciilor în bandă largăpentru cetăţenii români şi întreprinderile din zonele rurale, prin realizarea unei infrastructuride bandă largă (reţele de distribuţie ), urmărind totodată încadrarea în gradul de acoperireși standardele de calitate adoptate la nivelul UE. Această măsură va avea un impact directasupra reducerii decalajului digital, promovarea mediului concurenţial în piaţa serviciilorIT&C, accelerarea proceselor de trecere la societatea informaţională în România, creştereacoeziunii și incluziunii sociale.

Elaborarea unui pachet de acte normative și legislative, care să încurajezedezvoltarea infrastructurii în bandă largă și să asigure un cadru concurenţial; Asigurarea unui cadru instituţional unitar, care să permită o coordonare eficientă ainvestiţiilor din domeniul infrastructurilor de comunicaţii, în care să fie implicaţi toţiactorii importanţi; Modernizarea reţelelor de broadband (NGA-FTTH) - prin care se urmăreșteîmbunatăţirea tuturor reţelelor de comunicaţii de bandă largă, astfel încât să asigurecerinţele tehnice impuse de noul set de aplicaţii generate în conformitate cu AgendaDigitală 2020.

Înfiinţarea în directa coordonare a Primului-ministru a Departamentului pentru ServiciiOnline și Design, având ca principale responsabilităţi:

a) Să conducă procesul de transformare și inovare al serviciilor online furnizate decătre Guvernul României;

b) Să planifice, să dezvolte și să implementeze iniţiative având drept scop informareacorectă și transparentă a publicului asupra modului de lucru al administraţieipublice;

c) Să îmbunătăţească gradul de implicare a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilorîn vederea livrării unor servicii publice de calitate;

d) Să coordoneze eforturile pentru realizarea unui portal unic de recrutare pentruposturile vacante finanţate de la bugetul de stat și bugetele locale, precum și alteiniţiative privind transparenţa și integritatea administraţiei publice;

e) Să realizeze centralizarea datelor primare privind personalul angajat înadministraţia publică, a celor privind cheltuielile publice, precum și alte iniţiative deagregare a datelor produse de entităţile publice;

f) Să conducă eforturile privind datele deschise (open data), împuternicind cetăţeniisă identifice, să descarce și să utilizeze seturi de date publice generate sau deţinutede către administraţia publică;

g) Să monitorizeze implementarea proiectelor de e-Guvernare, Partneneriatul pentruGuvernare Deschisă (Open Government Partnership), strategia privind AgendaDigitală a Uniunii Europene, precum și să sprijine instituţiile publice implicate;

h) Să urmărească procesul de definire și implementare a unei identităţi vizualeunitare la nivelul administraţiei publice centrale și, totodată, a unei prezenţeunitare în mediul online a entităţilor de stat, inclusiv implementarea domeniuluigov.ro la nivelul întregului sistem public.

CULTURĂ

Misiunea principală a politicilor culturale rezidă, pe de o parte, în sporirea capacităţii deinventariere, conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural naţional şilocal, iar pe de altă parte în susţinerea celor mai semnificative forme de creativitateartistică, precum şi a industriilor culturale celor mai competitive. Metoda prin care se urmăreşte realizarea acestei misiuni este reprezentată de sprijinirea colectivităţilor locale încreşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şipromovare a expresiilor culturale locale şi a creativităţii individuale. Acest sprijin are învedere facilitarea formelor de acces atât la fondurile publice, cât şi la programele europenededicate patrimoniului cultural, industriilor culturale sau dezvoltării regionale şi turismului.

Cultura naţională este expresia cea mai cuprinzătoare a identităţii naţionale înţeleasă înprofunzimea şi diversitatea ei istorică, iar patrimoniul cultural reprezintă cea mai importantăzestre pe care naţiunea o poate aduce în spaţiul comun european. În această etapă,prezervarea patrimoniului construit este principala urgenţă a politicilor culturale. Protejarea şi cunoaşterea patrimoniului cultural naţional, de o diversitate unică în Europa, trebuie sădevină o prioritate pentru întreaga societate românească, prin introducerea acestei teme îneducaţia formală şi informală. Pe această cale, cultura va deveni un bun public constitutiv alcetăţeniei democratice, deopotrivă naţională şi europeană. Tocmai de aceea, propunem oviziune care să conducă la o valorificare intesivă şi extensivă a patrimoniului culturalmaterial şi imaterial al României.

Obiective fundamentale

Elaborarea, supunerea spre dezbatere publică şi promovarea legislativă a Codului Patrimoniului Cultural, în vederea realizării unei protecţii efective şi eficiente a patrimoniului cultural şi a introducerii sale în circuitul naţional şi internaţional.
Instituirea Sistemului Naţional de Educaţie şi Formare în domeniul patrimoniului construit, cu integrarea mecanismului de atestare a specialiştilor şi experţilor îndomeniu.
Finalizarea inventarierii şi clasării patrimoniului naţional construit şi mobil şi întărireadispozitivului legal şi a mijloacelor administrative de salvare, protejare şi punere învaloare a monumentelor istorice şi de arhitectură, ca şi a siturilor şi ansamblurilorurbane şi a monumentelor de for public.
Constituirea Fondului Patrimoniului Naţional, instituţie publică ce urmează să preiaîn administrare, să restaureze, să conserve şi să pună în valoare monumenteleistorice şi de arhitectură cu un statut incert al proprietăţii sau aflate în proprietate privată ori în administrarea autorităţilor locale şi care se află în stare de abandon şidegradare.

Direcţii de acţiune

Pregătirea documentului de fundamentare în vederea demarării negocierilor cu Comisia Europeană pentru Programul Operaţional Sectorial Cultură-Patrimoniu Educaţie, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Fondurilor Europene.
Reinstituirea programului „Patrimoniului în pericol" destinat muzeelor etnografice în aer liber pe bază de cofinanţare cu contribuţie privată, mecenat şi sponsorizări.
Iniţierea procedurilor de înscriere a Ansamblului monumental „Calea Eroilor" de la Târgu-Jiu pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea si recunoaşterea valorilor culturale române la nivel internaţional.
Demararea unui proiect complex de rezolvare a situaţiei ansamblului Cetăţilor dacicedin Munţii Orăştiei, sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial din 1999 datorită valoriisale excepţionale din punct de vedere istoric si cultural.
Promovarea ceramicii de Horezu, ca element de patrimoniu imaterial naţional, dată fiind înscrierea acesteia pe lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial.
Încurajarea şi sprijinirea cercetărilor in domeniul patrimoniului imaterial dinRomania, prin inventarierea elementelor de patrimoniu si finalizarea celui de-al II-lea volum din Patrimoniul cultural imaterial din România. Repertoriu II, precum şiadoptarea unor noi acte normative pentru protejarea patrimoniului imaterial inacord cu Convenţia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din2003.
Elaborarea proiectului şi constituirea colecţiilor pentru un „Muzeu al comunismului",ce va ilustra viaţa cotidiană sub socialismul de stat, cultura materială, represiunea şi formele de rezistenţă.
Proiectarea unei săli de concerte la standarde internaţionale în Bucureşti ce urmeazăsă devină centrul de referinţă pentru Festivalurile Enescu.
Susţinerea sistematică şi continuă a participării româneşti la evenimente culturale detalie internaţională (Bienala de la Veneţia, Salonul Internaţional al Cărţii etc.).
Dezvoltarea parteneriatului public-privat în domeniul industriilor artistice (media,publicitate, design, modă etc.). Întregirea misiunii Institutului Naţional al Patrimoniului cu o dimensiune de formarecontinuă şi de atestare a profesioniştilor patrimoniului naţional.
Constituirea, pe lângă Institutul Naţional al Patrimoniului, a unui Centru Naţional deRestaurare care să grupeze profesionişti ai restaurării şi ai meşteşugurilor de artă şicare să fixeze standardele naţionale pentru intervenţiile asupra monumentelor şiobiectelor de patrimoniu mobil.
Prezervarea şi dezvoltarea meseriilor artistice în cadrul unui program realizat încomun cu Ministerul Educaţiei.
Dezvoltarea, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, a educaţiei artistice şi culturale la nivelul învăţământului preuniversitar, precum şi a cercetării ştiinţifice în domeniul patrimoniului la nivelul învăţământului universitar.
Lansarea proiectului Repertoriului Naţional al Monumentelor Istorice în cooperare cu Academia Română.
Clarificarea legislativă şi sporirea rigorii reglementărilor în materia proprietăţiiliterare şi artistice.
Elaborarea şi implementarea, în parteneriat cu Primăria Generală a MunicipiuluiBucureşti şi cu Primăria Sectorului 3, a proiectului integrat „Centrul istoric alCapitalei", pentru constituirea unei arii culturale protejate, punerea în valoare amonumentelor istorice şi a patrimoniului arhitectural, a industriilor şi meşteşugurilorartistice.
Sprijinirea creaţiei artistice contemporane prin susţinerea taberelor de creaţie,organizarea de expoziţii şi evenimente culturale în parteneriat cu Institutul CulturalRomân.
Susţinerea industriei cinematografice româneşti pentru a-şi întări competitivitateape plan internaţional.
Sprijinirea Bisericilor pentru introducerea sistemelor de securitate în lăcaşurile decult ce adăpostesc obiecte mobile de patrimoniu.

DEZVOLTARE ŞI ADMINISTRAŢIE

Argument privind înfiinţarea MINISTERULUI DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CONTEXT

În ultimii ani am asistat în mod continuu la un proces de centralizare a competenţelor la nivelul ministerelor, această acţiune având drept consecinţe directe:

- Subfinanţarea serviciilor publice gestionate de autorităţile locale,(educaţie, sănătate, asistenţă socială, infrastructura publică deapă, canalizare, drumuri etc.);

- Gestionarea programelor naţionale pe criterii exclusiv politice,lipsită de transparenţă;

- O aparentă descentralizare, realizată doar la nivel formal, dar fărăsuport financiar;

- Intensificarea controlului politic asupra primarilor şi preşedinţilorde consilii judeţene, prin acordarea resurselor financiare doar pecriterii de apartenenţă politică şi nu pe criterii de analiză a nevoilorcomunităţilor locale;

- Accentuarea birocraţiei la nivelul autorităţilor publice locale. Lipsa totală a prioritizării investiţiilor publice şi a unei strategii la nivelnaţional, care să conţină elemente şi criterii bine definite de finanţarea acestora a accentuat decalajele existente între mediul rural şimediul urban, între judeţe cât şi între regiuni.

NECESITATE

Deoarece administraţia locală este sistemul public cel mai apropiat de cetăţean şi ca atare are nevoie de toate pârghiile şi competenţele necesare în vederea prevenirii, identificării şi rezolvării problemelor omului. Deoarece dezvoltarea regională nu se poate realiza fără autorităţile locale. Deoarece se impune îmbunătăţirea cadrului legislativ corelat curealităţile şi nevoile colectivităţilor locale. Deoarece se impune existenţa unei STRATEGII coerente de dezvoltare atât regională cât şi naţională care să ofere standardele de civilizaţie şi confort pentru toţi cetăţenii României

OBIECTIVE

Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, prinsimplificarea procedurilor de depunere, evaluare, implementare şiverificare a proiectelor.

Reorganizarea administrativ teritorială prin crearea cadrului instituţional pentru funcţionarea regiunilor administrativ teritoriale. Elaborarea unui plan strategic de dezvoltare pentru :

- reducerea decalajelor de dezvoltare în scopul atingerii medieieuropene pentru toate regiunile de dezvoltare,

- recuperarea accelerată a întârzierilor în domeniul economic și social a zonelor mai puţin dezvoltate, ca urmare a unor condiţii istorice, geografice, economice, sociale, politice şi preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre.

Prioritizarea investiţiilor publice destinate satului românesc în sensul finanţării prioritare a unui pachet minim obligatoriu de investiţii publicede tipul: şcoală, biserică, dispensar medical şi farmacie, bibliotecă şicămin cultural, apă şi canalizare, drumuri locale, iluminat public,salubrizare, maşină de pompieri, ambulanţă, târg comunal etc. care să asigure un standard minim obligatoriu de civilizaţie şi confort. Continuarea reformei în administraţia publică cu accent pe creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin declanşarea reală a procesului dedescentralizare, cu respectarea principiului subsidiarităţii. Armonizarea legislaţiei care guvernează administraţia publică învederea eficientizării actului administrativ. Introducerea unui sistem de indicatori de evaluare a modului defuncţionare a tuturor instituţiilor din administraţia publică, atât de la nivelcentral cât şi local, prin utilizarea standardelor de calitate şi de cost atuturor serviciilor publice. Revizuirea tuturor normelor de funcţionare şireglementare a administraţiei, în aşa fel încât activitatea administraţieipublice să fie măsurabilă şi eficientă. Operaţionalizarea conceptului de „ghişeu unic" si a sistemelor deguvernare electronică pentru reducerea birocraţiei, a costurilor defuncţionare a sistemului administraţiei publice şi extinderea accesuluicetăţenilor la informaţiile publice de interes naţional şi local.

DIRECŢII DE ACTIUNE

1. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

2. Prioritizarea investiţiilor şi lucrărilor publice în contextul unei dezvoltări regionale durabile şi echilibrate.

3. Regionalizare şi descentralizare administrativă şi financiară.

4. Modificarea legislaţiei în vederea eficientizării şi debirocratizării administraţiei publice.

5. Promovarea unor politici stimulative pentru stimularea performanţei profesionale apersonalului din administraţia publică.

1. Creşterea graduluide absorbţie afondurilor europene

Analiza urgentă a tuturor sumelor disponibile în cadrul programelorcu finanţare europeană şi realocarea acestora în vederea finanţăriiproiectelor aflate în listele de rezervă. Reinstituirea rolului strategic al Consiliului de Dezvoltare Regională.De asemenea, implementarea strategiilor locale / judeţene /regionale, prin prioritizarea proiectelor de la nivelul UAT-urilor caresă conducă la o dezvoltare regională echilibrată. Promovarea de acte normative pentru: reducerea birocraţiei în sensul eliminării avizelor şi acordurilorla faza de pregătire a proiectelor, având ca sursă de finanţarefonduri publice și/sau europene, şi înlocuirea acestora cuavize de principiu, precum şi scutirea de orice taxe a acestora. Reglementarea clară a atribuţiilor şi responsabilităţilor fiecăreiinstituţii implicate în gestionarea şi controlul fonduriloreuropene pentru eliminarea supracontrolului sau lipsa decontrol în anumite cazuri. Impunerea unui cadru unic de accesare şi rambursare,indiferent de Program / AM / - documentaţii tehnicoeconomice, avize, natura cheltuielilor eligibile, contribuţii laco-finanţarea proiectelor, cereri de finanţare, rapoarte deprogres etc. Impunerea de termene mai scurte pentru rambursareacheltuielilor şi pentru încheierea de acte adiţionale lacontractele de finanţare. Accelerarea procesului de achiziţii publice din fondurieuropene prin introducerea noţiunii de prioritate maximă apublicării documentaţiilor de atribuire în SEAP a acestora. Introducerea unor măsuri de prevenire a corecţiilor financiareprin standardizarea documentaţiilor de atribuire, inclusiv acaietelor de sarcini şi introducerea standardelor de cost şicalitate pentru toate tipurile de achiziţii (servicii, lucrări,furnizare produse).

2. Prioritizarea investiţiilor şi lucrărilor publice în contextul unei dezvoltări regionale durabile şi echilibrate

Elaborarea unui plan strategic unitar de dezvoltare, care va avea caobiectiv principal reducerea decalajelor intra şi inter regionale. Prioritizarea investiţiilor publice în cadrul planului strategic dedezvoltare şi stabilirea unor indicatori măsurabili, în corelare cu dezvoltăriregionale durabileşi echilibratealocările financiare existente şi defalcarea acestora pe fiecare regiuneşi judeţ. Se vor realiza şi continua următoarele programe:- Programul „Satul Românesc" - finanţarea prioritară a unuipachet minim obligatoriu de investiţii publice de tipul: şcoală,biserică, dispensar medical şi farmacie, bibliotecă şi cămincultural, apă şi canalizare, drumuri locale, iluminat public,salubrizare, maşină de pompieri, ambulanţă, târg comunal etc.care să asigure un standard minim obligatoriu de civilizaţie şiconfort. - Programul pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor mici simijlocii.- Program pentru stimularea dezvoltării marilor aglomerăriurbane prin măsuri instituţionale şi legislative.- Program de modernizare a drumurilor judeţene pentruasigurarea accesibilităţii la reţelele de transport naţionale şieuropene.- Programe de construcţii de locuinţe: Pentru tineri Pentru unele categorii socio-profesionale (medici, profesorietc.) Locuinţe sociale- Programe de reabilitare termică a clădirilor de locuit și dereducere a riscului seismic.- Continuarea programului „Termoficare 2006-2015". - Alte programe aflate în derulare, necesare şi oportune. Continuarea în vederea finalizării proiectelor începute şi neterminate,care se înscriu într-unul din programele ministerului, în baza unorpriorităţi şi criterii ce vor fi aprobate după consultarea beneficiarilor.

3. Regionalizare şi descentralizarea dministrativă şi financiară

Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizareaadministraţiei publice care să conţină:

- repartizarea responsabilităţilor între administraţia publică centralăpe de-o parte şi cea regională şi locală, de cealaltă parte.

- realizarea transferului de competenţe în cadrul unui proces stabilşi transparent.

- evitarea dezechilibrelor financiare.- asigurarea continuităţii furnizării serviciilor publice. Modificarea tuturor actelor normative cu privire la administraţiapublică locală în vederea creării cadrului instituţional necesardescentralizării: Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, Legea 34273/2006 privind finanţele publice locale, Legea 340/2006 a instituţieiprefectului, Legea 393/2004 a statutului aleşilor locali, Legea 95/2006a descentralizării, Legea 315/2004 a dezvoltării regionale etc. Procesul de descentralizare trebuie să se realizeze pe trei nivele: local(comune, oraşe, municipii), judeţean şi regional, astfel încâtmajoritatea serviciilor deconcentrate din judeţe să devină instituţii deinteres judeţean/local în coordonarea/subordinea autorităţilor locale. Realizarea cadrului instituţional necesar înfiinţării regiunilor teritorialadministrative. Organizarea transferului de atribuţii şi de competenţe, între Guvern,pe de o parte şi regiuni şi judeţe, pe de altă parte, se va realiza înbaza unor dezbateri publice, în colaborare cu mass-media, ONG-uri şialte instituţii publice interesate precum şi cu informarea permanentăşi corectă a cetăţenilor.

Transferul atribuţiilor către regiuni se va realiza în scopul dezvoltării echilibrate a acestora, respectiv:

- dezvoltarea economică a regiunii.

- gestionarea fondurilor europene la nivel regional.

- gestionarea infrastructurii de interes regional cu privire latransportul rutier, feroviar, fluvial, maritim, aerian.

- gestionarea infrastructurii de sănătate şi asistenţă medicală lanivel regional.

- promovarea obiectivelor de turism de interes regional.- amenajarea teritoriului la nivel de regiune.

- dezvoltarea învăţământului preuniversitar tehnic şi profesional lanivel regional.

- elaborarea unor programe de interes regional pentru dezvoltareaagriculturii în vederea încurajării accesului produselor româneștipe pieţele interne si externe, inclusiv prin crearea de branduriregionale.

- gestionarea programelor de protecţie socială la nivel regional.

- protecţia mediului la nivel regional.- gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivel regional.- alte atribuţii etc.

OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE REGIONALĂ vor urmări ca la nivelul fiecărei regiuni să existe cel puţin:

- un spital regional (cu medicină de înaltă performanţă).

- sistem regional de intervenţie în situaţii de urgenţă.

- infrastructura rutieră şi feroviară modernizată.

- un aeroport internaţional.

- un centru sportiv regional polivalent de nivel internaţional.

- un centru de afaceri regional.

- un centru cultural de nivel european.

- o universitate acreditată la nivel internaţional.

Autorităţile centrale vor elabora toate politicile publice naţionale iar autorităţile regionale şi locale își vor elabora propriile politici curespectarea cadrului, normelor, criteriilor şi standardelor stabiliteprin politicile publice naţionale. Redefinirea competenţelor prefecţilor în contextul descentralizării şitransferului de competenţe de la autorităţile centrale la autorităţilelocale. Procesul de descentralizare se va realiza prin asigurarea resurselorfinanciare corespunzătoare competenţelor transferate.

Modificarea actelor normative care reglementează finanţele publice locale în vederea realizării următoarelor obiective:

- Asigurarea funcţionării sistemului administraţiei publice locale;

- Asigurarea dezvoltării comunităţilor locale;

- Eliminarea tuturor formelor de discriminare în alocareafondurilor guvernamentale destinate autorităţilor locale;

- Întărirea capacităţii administraţiei locale de a atrage fondurileeuropene şi de a finanţa/cofinanţa programele de dezvoltarelocală;

- Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publicefurnizate populaţiei, a standardelor de cost şi a normativelorde personal aferente, astfel încât cheltuielile publice să devinăjustificate şi transparente. Acestea vor fi stabilite de cătreGuvern împreună cu structurile asociative ale autorităţilorlocale.

4. Modificarea legislaţiei în vederea eficientizării şi debirocratizării administraţiei publice

Delimitarea clară a răspunderii ordonatorilor de credite aleșilor locali în raport cu funcţionarii din subordine, cu privire la oportunitatea şilegalitatea actelor administrative emise. Modificarea prevederilor legale referitoare la atacarea în faţa instanţelor judecătoreşti a actelor administrative de către prefect(vezi suspendarea actului administrativ atacat, termenul de promovare a contestaţiei în instanţă etc.). Reconsiderarea rolului şi importanţei primarului şi preşedintelui consiliului judeţean în contextul atribuţiilor şi responsabilităţilor sporite în urma procesului de descentralizare. Armonizarea tuturor prevederilor din actele normative în vigoare care guvernează administraţia publică cu responsabilităţile şi competenţeleactuale: Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, Legea nr. 36393/2004 privind statutul aleșilor locali, Legea nr. 161/2003 privind unelemăsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, afuncţiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancţionareacorupţiei, Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, Legeanr. 340/2004 privind prefectul și instituţia prefectului, Legea nr. 95/2006privind descentralizarea, Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională,Legea 273/2006 privind finanţele publice locale etc.

5. Promovarea unor politici stimulative pentru stimularea performanţei profesionale a personalului dinadministraţia publică

Descentralizarea gestiunii funcţiei publice către ordonatorii de credite(recrutare, promovare, detaşare pe funcţie publică pe perioadă determinată) în vederea simplificării şi eficientizării sistemuluiadministrativ. Crearea cadrului legislativ pentru încurajarea performanţei profesionale, limitarea exodului de cadre precum şi atragerea decategorii socio-profesionale deficitare la nivelul administraţiei publice,prin introducerea unor elemente stimulative. Profesionalizarea corpului funcţionarilor publici prin: revizuirea sistemului de evaluarea a performanţelor profesionale. reformarea sistemului de perfecţionare/formare afuncţionarilor publici și crearea unui corp de experţi formatori.

EDUCAŢIE

Strategia de guvernare în educaţie vizează îndeplinirea mai multor obiective: Creşterea performanţei sistemului românesc de învăţământ; Asigurarea politicilor de echitate socială; Asigurarea deprinderilor şi competenţelor care să permită dezvoltarea personală,intelectuală şi profesională din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii; Deschiderea sistemului de educaţie, formare profesională şi cercetare cătresocietate, către mediul social, economic şi cultural; Întărirea gradului de coeziune socială şi creşterea participării cetăţenilor laprogramele de dezvoltare economică şi socială prin promovarea cetăţeniei active; Stimularea inovării şi creativităţii, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toatenivelurile de educaţie şi de formare profesională; Construirea societăţii cunoaşterii prin transformarea educaţiei în vector dedezvoltare socio-economică; Asigurarea competitivităţii la nivel european şi internaţional; Permanentizarea colaborării cu diaspora ştiinţifică românescă; Stimularea creativităţii, inovării şi transferului tehnologic; Depolitizarea sistemului şi promovarea profesioniştilor în managementuleducaţional; Promovarea politicilor publice bazate pe nevoile sistemului, identificate în urma unorstudii și analize Respectarea principiului autonomiei în educaţie şi a principiului responsabilităţiipublice şi întărirea mecanismelor legale de funcţionare a acestor principii; Integrarea tinerilor pe piaţa muncii prin dezvoltarea de politici care să asigure unnivel ridicat de creştere şi de ocupare durabilă a forţei de muncă, bazate pecunoaştere; Creşterea vizibilităţii internaţionale a României prin rezultatele obţinute în educaţie; Coordonarea politicilor din sectorul educaţiei cu politicile şi iniţiativele altorsectoare, în vederea atingerii obiectivelor mai sus menţionate; Creşterea resurselor financiare alocate educaţiei, inclusiv prin atragerea unor sursede finanţare private; Respectarea principiului dialogului social; Asumarea rolului de stat membru al Uniunii Europene prin participarea la politicile șiiniţiativele comune în domeniul educaţiei, cercetării, atât la nivelul Uniunii, cât și înafara acesteia (colaborarea cu Asia, Australia, America Latină, America de Nord șiAfrica); Creșterea rolului României în acordarea de asistenţă în domeniul educaţiei altor ţări,în vederea atingerii obiectivelor asociate iniţiativei Education for All, iniţiativă susţinută de ONU și coordonată la nivel global de UNESCO.

PACHETUL SOCIAL GARANTAT PENTRU EDUCAŢIE

Implementarea unor programe care să permită condiţii de dezvoltare şi formare acopiilor, de la naştere şi până la majorat. Acest Pachet va asigura asistenţa părinţilor privind creşterea nou născuţilor, condiţiide integrare a copiilor în creşe, respectiv învăţământ preşcolar, parcurgerea unuiprogram şcolar de calitate în şcoli echipate corespunzător care să conducă lamodelarea intelectuală şi profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilorde asistenţă medicală, dezvoltare fizică (în cluburi şcolare sportive) şi socio-culturală. Pachetul Social Garantat pentru Educaţie va fi particularizat în funcţie de o serie deelemente astfel încât să fie garantate egalitatea de şanse, indiferent de statutulsocial al familiilor din care provine copilul, sex, religie, etnie, capacităţi psiho-motoriietc.

INVESTIŢII ÎN RESURSELE UMANE

Profesionalizarea carierei didactice în România şi reconsiderarea sistemului de gradedidactice din această perspectivă; Profesionalizarea carierei manageriale în sectorul educaţiei; Redimensionarea raportului dintre componenta teoretică şi cea practică acurriculumului de pregătire/formare a cadrelor didactice; Dezvoltarea unei pieţe educaţionale a programelor de formare continuă, bazată peun sistem competiţional; Consolidarea relaţiilor de parteneriat între învăţământul superior şi celpreuniversitar, în formarea iniţială și continuă pentru cariera didactică, prin care săse asigure adecvarea conţinuturilor şi metodelor la nevoile de formare ale cadrelordidactice; Corelarea structurilor şi a etapelor din cariera didactică cu standardele educaţionaleşi asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelorprofesionale transferabile; Redefinirea statutului şi rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva creşteriicompetenţelor profesionale şi a contribuţiei acestora la asigurarea calităţiiprocesului educaţional; Dezvoltarea unor structuri instituţionale moderne în scopul optimizării activităţilorde formare continuă a personalului din învăţământ; Asigurarea progresului în carieră pe criterii de competenţă profesională; Promovarea unei oferte mai largi de cursuri destinate formării continue apersonalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar, care săincludă programe de formare de tip conversie/reconversie; Asigurarea unui sistem de salarizare şi motivare financiară corespunzător rolului pecare cadrul didactic îl îndeplineşte în societate.

BAZA MATERIALĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

Asigurarea şi modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar, în condiţii destandardizare la nivel naţional, acolo unde acest lucru este posibil. Cele patru direcţiiurmărite vor fi: Modernizarea procesului de predare-învăţare cu ajutorul tehnologiilor informaţiilorși comunicării; Conectarea tuturor școlilor la Internet prin conexiuni de mare viteză; Dotarea bibliotecilor şcolare, inclusiv extinderea bibliotecilor virtuale; Investiţii în infrastuctura educaţională şi în mijloacele de învăţare; Realizarea unor centre educaţionale puternice, care să asigure copiilor servicii deeducaţie până la nivel liceal, burse, cămin, cantină şi/sau transport zilnic(continuarea proiectului microbuzelor şcolare, iniţiat în guvernarea 2001-2004 șimenţinut de guvernarea 2005-2008), după caz, bază sportivă şi locuinţe pentrucadrele didactice. Distribuţia acestor investiţii pe teritoriul României se va face în funcţie denevoile reale din ţară şi de dinamica reţelei şcolare prognozată pentruurmătoarele două decenii. Finanţarea acestor obiective se va face în principal de la bugetul de stat, dar obună parte a fondurilor necesare poate fi acoperită prin accesarea diferitelorprograme operaţionale finanţate din fonduri structurale europene, precum șidin alte surse. Finalizarea investiţiilor începute.

CORELAREA PROGRAMELOR EDUCAŢIONALE CU PIAŢA MUNCII

Formarea iniţială a tinerilor, dar şi formarea continuă a adulţilor, nu se pot realiza fără ocorelare mai strânsă a programelor de studii cu preocupările şi nevoile spaţiului socioeconomic actual, prin: Realizarea cu periodicitate a unor studii de nevoi la nivelul agenţilor economici şiutilizarea rezultatelor acestor studii în proiectarea noilor programe de studii; Fundamentarea corectă a planului de şcolarizare; Adaptarea curriculum-ului şcolar la dispoziţia şcolii; Corelarea învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele agenţilor economici; Extinderea activităţilor extraşcolare; Dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/internship; Modificarea legislaţiei muncii pentru a permite elevilor peste 16 ani şi studenţilor sălucreze pe perioada vacanţelor, în condiţiile asigurării tuturor drepturilor specificenivelului lor de pregătire şi vârstei lor; Urmărirea absolvenţilor pe parcursul traseului lor profesional pentru a înregistrafeed-back-ului privind succesul lor în carieră; Dezvoltarea de programe de recalificare şi/sau formare continuă, în funcţie denevoile înregistrate în sistem etc.; Reactivarea Agenţiei - înfiinţată în perioada guvernării 2001-2004 - care se ocupa derelaţia dintre şcoală/universitate şi mediul socio-economic. Finanţarea acesteiagenţii se poate realiza integral din surse extrabugetare.

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE ŞI EXTRACURRICULARE

Susţinerea acelor politici educaţionale extraşcolare şi extracurriculare care, princompletarea programelor şcolare aprobate, să asigure: educaţia pentru sănătate; educaţia civică; educaţia cultural artistică şi ştiinţifică; educaţia ecologică; educaţia prin sport; educaţia rutieră; educaţia pentru dezvoltarea durabilă.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI EDUCAŢIA PENTRU MINORITĂŢILE NAŢIONALE ȘI PENTRU GRUPURILEDEZAVANTAJATE

În domeniul învăţământului şi educaţiei pentru minorităţile naţionale, în următoareadecadă, Guvernul trebuie să aibă în vedere: Asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi a limbii materne de către elevi; Creşterea capacităţii de cuprindere a învăţământului în limba maternă, simultan cusporirea calităţii sale; Elaborarea manualelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale pentru învăţământulobligatoriu şi stimularea elaborării şi/sau traducerii de manuale pentru învăţământulsecundar superior; Restructurarea curriculumului şcolar din perspectivă multiculturală; Dezvoltarea reţelei de mediatori şcolari prin care se asigură încurajarea participăriipopulaţiei rroma la învăţământul obligatoriu; Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru învăţământul în limbaminorităţilor;Asigurarea accesului fiecărui copil provenit din rândul minorităţilor (inclusiv apopulaţiei rroma) la educaţia de bază şi stimularea participării acestora la nivelurisuperioare de educaţie.

DESCENTRALIZAREA ŞI DEPOLITIZAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Respectând principiul subsidiarităţii, Guvernul şi Ministerul Educaţiei vor da cursacelor politici care vor permite o mai bună gestionare la nivel micro a resurselorpublice, în raport cu obiectivele educaţionale şi de dezvoltare regională pe care le aude îndeplinit. Descentralizarea nu se poate face însă fără întărirea legislaţiei privindresponsabilitatea publică şi fără protejarea instituţiilor de învăţământ deinterferenţele politicului. Aceste măsuri vor asigura întărirea ataşamentuluicomunităţilor locale faţă de activităţile care au loc în şcoală, asigurarea stabilităţiicadrelor didactice şi a echipelor de management şcolar şi creşterea gradului detransparenţă.

AUTONOMIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ŞI A CERCETĂRII

Autonomia instituţiilor de învăţământ superior este un principiu garantat de ConstituţiaRomâniei şi trebuie extins în raport cu actuala legislaţie.Acest principiu se defineşte prin cinci componente: auto-guvernare, în baza unui cadru legal cât mai larg; finanţare pe bază de performanţă; dreptul de a avea o politică de personal proprie; dreptul de a decide asupra conţinuturilor de învăţare/cercetare, în condiţiile legii şiîn raport cu obiectivele asumate de către fiecare instituţie de învăţământ în parte; responsabilitate publică în raport cu programele asumate.

DIMENSIUNEA EUROPEANĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC

Continuarea politicilor de consolidare a parteneriatelor internaţionale bilaterale şimultilaterale, încurajarea schimburilor de studenţi, cadre didactice etc. în cadrulprogramelor existente (Erasmus, CEPUS, Fulbright, DAAD, programele asociatespaţiului francofon, alte acorduri bilaterale etc.) şi dezvoltarea unor noi direcţii decooperare internaţională. România trebuie să reintre pe piaţa serviciilor de educaţie pentru studenţi străini,ceea ce poate aduce, în acelaşi timp, atât prestigiu, cât şi importante resursefinanciare. Consolidarea relaţiilor tradiţionale existente între România şi diferitele organismeinternaţionale în domeniul educaţiei şi cercetării (Uniunea Europeană, FundaţiaEuropeană pentru Ştiinţă, Institutul European de Inovare şi Tehnologie, ConsiliulEuropei, Banca Mondială, UNESCO, OECD etc.). Consolidarea programelor de educaţie oferite etnicilor români din străinătate. Ministerul Educaţiei va continua politica activă legată de iniţiativele din domeniuleducaţiei la nivel European și își va asuma și în viitor un rol în cadrul Procesului Bologna, Regional Cooperation Council (RCC), European Quality Assurance Register(EQAR) etc. Noul Guvern va dezvolta mecanismele de cooperare internaţională cu ţări aflate îndificultate din punct de vedere al reformelor educaţiei, în special în ceea ce priveșteatingerea obiectivelor asumate prin iniţiativa Education for All, iniţiativă susţinută deONU și coordonată la nivel global de UNESCO

CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII UNIVERSITĂŢILOR ROMÂNEŞTI

Guvernul trebuie să adopte măsuri clare şi urgente prin care să asigure: Finanţare multianuală corespunzătoare şi previzibilă pentru instituţiile deînvăţământ superior din România, pe baza criteriilor de excelenţă, în vedereaconsolidării bazei materiale şi realizarea de campusuri universitare noi, proces caretrebuie corelat cu viziunea de dezvoltare a acestui sector pentru următorii 20 de ani- Universitatea Viitorului - 2030; Întărirea criteriilor de asigurare a calităţii, astfel încât să se treacă la dezvoltareabazată pe performanţă; Concentrarea resurselor prin stimularea cooperării universitare şi nu prin măsuricare pun sub semnul întrebării autonomia universitară; Relansarea competiţiilor de granturi de cercetare; Introducerea unor măsuri de stabilizare a cadrelor didactice tinere în universităţileromâneşti; Stoparea procesului de pensionare accelerată şi abuzivă a personalităţiloracademice; Întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare a sistemului (ex.: Registrul MatricolUnic, Cadrul Naţional al Calificărilor etc.) şi de planificare strategică, pe baza datelorstatistice naţionale şi internaţionale etc.

PROGRAME PROPUSE PENTRU EDUCATIEŞANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAȚIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA

Finalizarea până la finalul anului 2016 a programului de campusuri şcolare adaptatenevoilor educaţionale specifice zonei (internat, cantină, ateliere, burse,îmbrăcăminte, rechizite şcolare). Finaluzarea programului de investiţii în infrastructura şcolară pană în anul 2016 . În fiecare comună va exista cel puţin o şcoală la standarde europene, dotată cumijloace didactice moderne şi microbuze şcolare. Realizarea a 50.000 de noi locuri în grădiniţe şi creşe până în anul 2016 .

RELAȚIA CU PIAȚA MUNCII ȘI ASIGURAREA UNEI CARIERE

Stimularea parteneriatului public-privat dintre sistemul educaţional şi mediuleconomic, având ca principal obiectiv atragerea fondurilor europene, cu scopulcreşterii ratei de absorbţie a absolvenţilor pe piaţa muncii. Dezideratul USL „O profesie pentru fiecare tânăr".

STIMULAREA INSTITUȚIONALĂ A VOLUNTARIATULUI

Definirea portofoliului educaţional drept criteriu fundamental de promovare încarieră. Stimularea iniţiativelor societăţii civile pentru promovarea voluntariatului.

ROMÂNII DE PRETUTINDENI

Revigorarea şi extinderea cursului de limbă, cultură şi civilizaţie românească înEuropa (în Italia, Spania, Franţa, Portugalia şi Cipru, și în perspectivă în cât mai multeState Membre) pentru elevii de cetăţenie română care învaţă în şcolile publice dinstatele menţionate. Atragerea tinerilor români, plecaţi în străinătate, în universităţile din România. Creşterea numărului de burse pentru copiii din Moldova şi copiii etnici români dinstatele vecine. Adoptarea de soluţii programatice pentru reîntregirea familiilor în care părinţiilucrează în străinătate.

O ŞCOALĂ INOVATIVĂ

Motivarea cadrelor didactice, recunoaşterea rolului social prin salariu,respectarea demnităţii şi autonomiei profesionale; Integrarea, de urgenţă, a cadrelor didactice în programe de formare continuă,prin proiecte finanţate din fonduri structurale. Formarea continuă a cadrelor didactice va fi centrată pe: învăţământ digitalizat; curriculum adecvat formării inovative, creative şi formării de competenţe; pedagogie modernă, optimizarea relaţiei cu părinţii, elevii şi cuautorităţile locale; actualizarea cunoaşterii în aria curriculară a disciplinei. Dezvoltarea creativităţii elevilor şi a capacităţii lor de inovare, punerea accentuluipe achiziţii culturale, de cunoştinţe tehnologice, formarea deprinderilor pentru oviaţă sănătoasă, pentru sport, pentru mediu, în spiritul principiilor democratice,cunoaşterea a cel puţin două limbi străine; Promovarea, prin educaţie, a unui sistem de valori de referinţă în societate; Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală dinperspectiva obiectivelor din „Strategia Europa 2020" prin: Creşterea contribuţiei şcolii şi familiei în personalizarea educaţieicopilului; Orientarea şcolară prin cabinetele psihopedagogice; Dezvoltarea deprinderilor de învăţare permanentă pentru creştereacapacităţii de adaptare la noi locuri de muncă. Informatizarea şi asigurarea accesului la internet rapid în toate unităţile şiinstituţiile de învăţământ prin: Creare de noi oportunităţi de învăţare cu mijloace informatice, sistememultimedia, softuri educaţionale şi reţele de date; Multiplicarea canalelor de comunicare şi a noi forme de socializare; Dezvoltarea informaticii de gestiune în administrarea şcolii; Introducerea manualelor electronice; Realizarea de reţele pilot pentru unităţi de învăţământ situate în zonedefavorizate. Creşterea capacităţii de inovare şi de creativitate din perspectiva dezvoltăriidurabile prin: Educaţie complementară extracurriculară şi extraşcolară; Răspuns la nevoile educaţionale de formare ale elevilor şi părinţiloracestora pentru dezvoltarea creativităţii şi inovării; Susţinerea elevilor capabili de inovare şi creaţie. Asigurarea educaţiei complementare pentru creşterea capacităţii de adaptare şipentru refacerea coeziunii sociale, prin: Dezvoltarea de alternative educaţionale; Formarea tinerilor prin activităţi sportive; Refacerea taberelor pentru elevi şi studenţi; Instituţionalizarea participării în proiecte şi programe cu teme care suntcomplementare faţă de curriculum. Susţinerea programelor „Şansa a doua prin educaţie", în vederea eliminăriianalfabetismului şi integrării pe piaţa muncii, prin: Garantarea egalităţii de şanse şi eliminarea oricăror forme dediscriminare; Facilităţi, politici şi programe adecvate grupurilor vulnerabile; Programe suport pentru cei care au părăsit timpuriu şcoala. Garantarea autonomiei şcolilor şi a autonomiei profesionale a cadrelor didactice,prin: Instituţionalizarea autonomiei şcolilor cu asumarea responsabilităţiipublice faţă de performanţele şcolii; Autonomia profesională a cadrelor didactice în transpunereapersonalizată a programelor şcolare; Încurajarea formării consorţiilor şcolare şi asociaţiilor profesionale; Instituirea cadrului legal pentru parteneriatul şcolii cu autorităţile locale şicu agenţii economici interesaţi; Participarea şcolilor şi a cadrelor didactice în programe şi proiecte careaduc beneficii procesului didactic; Realizarea de parteneriate pentru schimbul de bune practici cu unităţişcolare din ţară şi din străinătate; Participarea la programe de formare profesională pentru dezvoltareapersonală şi creşterea performanţei în cariera didactică; Încurajarea iniţiativei private în învăţământul preuniversitar. Generalizarea programului „Şcoala de după şcoală" în parteneriat cu autorităţilelocale, părinţi, agenţi economici, prin: Elaborarea cadrului general în care se desfăşoară programul „Şcoala dedupă şcoală"; Asigurarea autonomiei de decizie la nivelul şcolii în parteneriat cu părinţiişi autorităţile locale contributoare; Asigurarea cadrului normativ pentru cuprinderea în norma didactică aorelor efectuate în programul „Şcoala de după şcoală". Garantarea autonomiei universitare, asociată cu răspunderea publică, prin: Libertatea comunităţii academice de a gestiona propriile programe destudii; Libertatea comunităţii academice de a-şi stabili şi alege democraticstructurile de conducere; Sprijinirea iniţiativei private în învăţământul superior şi garantareaautonomiei funcţionale. Creşterea rolului universităţilor în dezvoltarea regiunilor proactive ale cunoaşterii Creşterea capacităţii de inovare a resurselor umane; Realizarea unei infrastructuri şi logistici adecvate; 46 Dezvoltarea serviciilor şi a sectoarelor economice inovatoare; Dezvoltarea unor alianţe strategice între universităţi, companii private,agenţii de stat. Universităţi pentru crearea economiei cunoaşterii Participarea universităţilor la elaborarea politicilor și strategiilor publice; Dezvoltarea unor reţele de colaborare pentru crearea de cunoştinţe,diseminarea şi utilizarea lor pentru creşterea bunăstării; Dezvoltarea unor baze de cercetare pentru economia cunoaşterii; Dezvoltarea unor structuri eficiente pentru transferul de cunoştinţe şi detehnologie; Dezvoltarea capacităţilor de cercetare în sectorul generării de cunoştinţede interes comercial; Orientarea conţinutului procesului didactic în vederea creşterii capacităţii deinovare a resurselor umane, prin: Dezvoltarea unei culturi a cunoaşterii ştiinţifice şi tehnologice; Transferul inovaţiei în produse şi pentru asigurarea unui învăţământsuperior problematizat; Dezvoltarea creativităţii individuale a studenţilor. Dezvoltarea unor structuri intermediare menite să susţină parteneriatul dintreuniversităţi şi companii - economia „verde", bazată pe cunoaştere şi transfertehnologic. Încurajarea şi susţinerea „brokerilor cunoaşterii" - profesionişti hibrizi care aucapacitatea de a înţelege rapid un domeniu şi care identifică rapid potenţialul,frontierele şi provocările cheie. Brokerii cunoaşterii au: competenţe antreprenoriale; capacitatea de a identifica idei interesante; priceperea de a organiza echipe; abilitatea de a cataliza dezvoltarea de noi idei. Crearea cadrului normativ necesar pentru ca universităţile, instituţiileguvernamentale şi companiile să lucreze împreună pentru creşterea bunăstăriisocietăţii, prin: Autonomie în structurarea relaţiilor parteneriale; Garantarea libertăţilor academice în exercitarea profesiunii; Cuprinderea unui procent de cel puţin 10% din populaţia activă înprograme de formare continuă.

CERCETARE

Cercetarea ştiinţifică reprezintă principalul proces de cunoaştere, creaţie şi inovare dar şiprincipala sursă de dezvoltare a statelor. Randamentul cercetării româneşti depinde decapacitatea de a pune la un loc laboratoarele universitare cu structurile economice şi decercetare specializate, articularea unor programe majore de cercetare, integrarea şiparticiparea la Spaţiul European al Cercetării Ştiinţifice.

DIRECȚII DE ACȚIUNE

Gruparea tuturor instituţiilor de cercetare din subordinea ministerelor si agenţiilor guvernamentale în subordinea ministerului educaţiei cercetării si inovării pentru coordonarea întregii activităţi de cercetare din România Identificarea şi susţinerea domeniilor de vârf, cu potenţial pentru performanţă; Dezvoltarea unor cercetări interdisciplinare, în parteneriate intra şi inter-universitaresau non-academice; Încurajarea echipelor de cercetare românești să participe la competiţiile din cadrulprogramului Horizon 2020 şi susţinerea proiectelor câştigătoare; Promovarea şi valorificarea excelenţei ştiinţifice; Reflectarea, în procesul de învăţământ, a rezultatelor cercetărilor; Dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale, naţionale şi internaţionale în vedereaidentificării bunelor practici şi implementarea acestora şi la noi în ţară; Infiinţarea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice, în parteneriat public / privat; Înfiinţarea unor poli de competitivitate și promovarea schimburilor ştiinţifice întreuniversităţile/centrele de cercetare din România şi cele din străinătate. Susţinerea tinerilor cercetători; Dezvoltarea infrastructurilor de cercetare din universităţi şi din institutele naţionalede cercetare; Dezvoltarea de politici pro-active - inclusiv de natură fiscală - de susţinere atransferurilor tehnologice; Ministerul Educaţiei trebuie să colaboreze cu toate ministerele de profil, pentru aasigura punerea în practică a rezultatelor cercetărilor;

CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ

Cercetarea ştiinţifică, în ceea ce priveşte resursele alocate, trebuie să fie pentru toţidecidenţii politici din România o prioritate privind reconsiderarea bugetării. Învăţământulsuperior şi cercetarea ştiinţifică reprezintă priorităţi pentru toate ţările UE care consideră că succesul acestor domenii reprezintă calea de relansare economică cea mai sigură.

DIRECȚII DE ACȚIUNE

Articularea unor programe majore de cercetare în concordanţă cu obiectivelestrategice de dezvoltare ale României, precum şi cu obiectivele din „Strategia Europa2020"; Susţinerea cercetării ştiinţifice din domeniile cu potenţial de performanţă; Încurajarea prin mecanisme de finanţare a abordărilor interdisciplinare cu potenţialde aplicare în realizarea de produse; Susţinerea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli; Transferarea capacităţii de cercetare şi spre sectorul generării de cunoştinţe deinteres comercial; Scutirea de impozit pe profitul investit în transferul tehnologic; Transformarea regiunilor de dezvoltare în regiuni ale cunoaşterii care să dezvolteeconomia „verde" prin concentrarea eforturilor universităţilor, guvernului şicompaniilor; Dezvoltarea unor strategii multiplicative prin crearea sau extinderea de infrastructuricomune pentru cercetare sau tehnologie; Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientatepe cercetare sau tehnologie; Canalele de finanţare care să sporească conectivitatea dintre universităţi, institutede cercetare, agenţii şi companii pentru reducerea distanţei de la ştiinţă la aplicaţie; Dezvoltarea semnificativă a sectoarelor economice inovatoare, susţinerea uneidinamici a inovaţiei în toate sectoarele şi investiţiile cu apariţia şi dezvoltarea uneiclase creatoare cu contribuţii importante la creşterea bunăstării în societate.Realizarea proiectului ELI (Extreme Light Infrastructure) Asumarea cu prioritate de către USL şi de către Guvernul României a acestui proiectde construire a celui mai puternic laser din lume, unul din primele cinci cele maiimportante proiecte de realizat din fonduri europene şi susţinut de către ConsiliulInvestitorilor Străini.

ENERGIE

În viziunea Guvernului României sectorul energetic trebuie să joace un rol esenţial îndezvoltarea economică şi socială a României. În contextul intern şi internaţional, marcat decriza economică, sectorul energetic românesc dispune de mari resurse, de expertizăconfirmată de o prestigioasă tradiţie şi de remarcabile oportunităţi pentru a fi în avangarda revigorării economiei româneşti si pentru a contribui la consolidarea poziţiei ţării noastre înrândul statelor Uniunii Europene.Politica energetică se axează pe dezvoltarea infrastructurii şi competitivitate şi constituiesubstanţa unui nou proiect economic naţional. De asemenea, Guvernul pune accent perespectarea angajamentelor privind reformele structurale din sectorul energetic convenitecu creditorii internationali.

Obiective strategice

Securitatea energetică

Eficienţa energetică şi protecţia mediului

Creşterea competitivităţii

Incurajarea investitiilor

Protecţia consumatorilor de energie

Stimularea investiţiilor în producerea de energie regenerabilă România -pol energetic regional

Obiectivul I: Securitatea Energetică

Programul Guvernului României în domeniul securităţii energetice işi propune următoarele: Implementarea unui program pentru diversificarea surselor și rutelor deaprovizionare și limitarea dependenţei de aprovizionare cu resurse energetice dinimport; Asigurarea securitatii infrastructurii energetice critice, a capacitatilor de depozitare,inclusiv a instalatiilor nucleare; Promovarea investitiilor pentru cresterea capacitatii de productie a energiei electriceşi pentru asigurarea securităţii energetice a tarii. Promovarea unor proiecte transfrontaliere şi regionale care sa asigure diversificareaaccesului la resursele energetice de materii prime, in principal petrol si gaze; Sustinerea proiectelor strategice, de interes national; Incurajarea investiţiilor pentru descoperirea unor noi rezerve de hidrocarburi șicreșterea ratei de înlocuire a rezervelor existente; Dezvoltarea industriei producătoare de echipamente energetice conforme custandardele UE în domeniu Promovarea programelor de creștere a capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, in vederea dublarii acestora; Perfecţionarea pieţei de certificate verzi, în vederea atragerii capitalului privat îninvestiţiile din domeniul surselor regenerabile.

Obiectivul II: Eficienta energetica şi protecţia mediului

Pentru atingerea acestor obiective, Guvernul României va întreprinde următoarele măsuri: Construcţia de noi instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă; Reabilitarea, modernizarea sau înlocuirea instalaţiilor existente, pentru creștereaeficienţei și reducerea impactului asupra mediului; Promovarea standardelor europene privind nivele minime de eficienţă energetică înindustrie, transporturi, construcţii, agricultură, servicii și în sectorul rezidenţial; Susţinerea programelor de eficienţă energetică prin identificarea de noi fonduri deinvestitii si infintarea autoritatii romane de conservare a energie si eficienteienergetice; Imbunătăţirea eficienţei energetice prin susţinerea finanţării din fonduri comunitare; Stimularea funcţionării societăţilor de servicii energetice (ESCO). Analizarea oportunităţii acordării de stimulente fiscale și financiare pentru realizareaproiectelor de creștere a eficienţei energetice; Recuperarea intarzierilor in aplicarea legislatiei europene in domeniul eficienteienergetice pentru cladiri; Realizarea unui program naţional de educare a populaţiei pentru economisireaenergiei și utilizarea locală a unor resurse energetice regenerabile; Completarea cadrului legislativ necesar dezvoltării pieţei concurenţiale de serviciienergetice; Promovarea tranzacţionării certificatelor albe pentru stimularea investiţiilor încreșterea eficienţei energetice, în conformitate cu practicile europene.Măsurile specifice care vor fi adoptate pentru protecţia mediului sunt următoarele: Realizarea investiţiilor din domeniul protecţiei mediului, in producerea energiei pesolutii clasice si nucleare. Continuarea internalizării costurilor de mediu în preţul energiei. Intensificarea utilizării mecanismelor flexibile prevăzute în Protocolul de la Kyoto Promovarea tehnologiilor curate, a tehnologiilor de captare și depozitare a CO2 (CSC)din gazele de ardere a cărbunelui, pilele de combustie și utilizarea hidrogenului cavector energetic Utilizarea deșeurilor menajere și industriale la producerea de energie electrică șitermică Implementarea soluţiei tehnice pentru depozitarea finală a combustibilului nuclearars la CNE Cernavodă Dezvoltarea capacitatilor din surse regenerabile,tinandu-se cont de statutul ariilorprotejate si echilibrul ecosistemelor Dezvoltarea pieţei certificatelor de emisie

Obiectivul III: Cresterea competitivitatii economice

Competitivitatea economică nu poate fi susţinută prin subvenţionarea sectoarelor nerentabile, forta de munca ieftina si preturi mentinute artificial. Pe termen lung,mentinerea acestor practici duce la inapoiere tehnologica, arierate si risipa in domeniulenergetic.Competitivitatea in domeniul energetic va fi urmarita pe urmatoarele directii: competitivitatea resurselor energetice - potenţialul energetic; competitivitatea tehnică şi de mediu a sistemelor de energie; competitivitatea economică a producătorilor de energie; competitivitatea financiară a operatorilor pe piaţa energiei; competitivitatea programelor de conformare la noi standarde; productivitatea muncii in sectorul energetic; maturitatea grupurilor de consumatori.Masuri pentru cresterea competitivitatii Realizarea unor mari proiecte de retehnologizare a capacitatilor de producere aenergiei electrice; Reducerea pierderilor pe retelele de transport si distributie; Reducerea consumurilor în transporturi şi clădiri Creşterea eficienţei aprovizionării cu energie (susţinerea producţiei descentralizatede energie şi a cogenerării de înaltă eficienţă ca o soluţie pentru CET-uri; soluţii urbane de încălzire şi răcire); Liberalizarea pieţei de energie simultan cu creşterea autonomiei consumatorilor(posibilitatea de comparare a preţurilor, de schimbare a furnizorilor de energie,transparenţa la facturare); Producerea de energie electrică şi termică din surse regenerabile de energie conformresurselor disponibile; Promovarea de standarde pentru producătorii de echipamente energetice şi măsuripentru creşterea eficienţei energetice. Introducerea auditului energetic şi a sistemelor de gestionare a energiei la firmelemari; Asigurarea resurselor pentru activităţile de cercetare din domeniul sistemelor deenergie; Susţinerea IMM pentru creşterea eficienţei energetice atât în producţie cât şi în sferaserviciilor; Crearea de programe naţionale pentru introducerea reţelelor inteligente, stocarea energiei (ex. hidrocentrale cu pompaj), proiecte urbane inteligente; Crearea de instrumente de tranzacţionare pentru stimularea participării marilorconsumatori la piaţa de energie.

Obiectivul IV: Incurajarea investitiilor

Este imperios necesar ca România sa recastige increderea investitorilor prin: Stabilizarea cadrului legislativ, administrativ si fiscal; Respectarea de catre autoritati a pachetului de masuri legislative adoptate; Liberalizarea treptata a pietelor de energie electrică şi gaz, concomitent cuadoptarea si implementarea masurilor legislative de protectie a consumatoruluivulnerabil; Introducerea, in urma consultarilor cu companiile din domeniu, a unei contributiisuplimentare pe veniturile suplimentare obtinute de companiile producatoare degaze naturale in urma liberalizarii pietei, in scopul asigurarii resurselor financiarepentru subventionarea consumatorilor vulnerabili; Promovarea tehnologiilor noi și modernizarea echipamentelor pentru exploatareazăcămintelor de huilă, lignit și uraniu; Promovarea tehnologiilor de valorificare a gazului metan din zăcămintele de huilă; Executarea de lucrări petroliere în comun cu firme străine de specialitate, în cadrulunor contracte de explorare, dezvoltare, exploatare în zone de interes, curespectarea legislaţiei româneşti şi europene. Punerea în exploatare a noi perimetre pentru valorificarea lignitului și uraniului; Identificarea de noi zacaminte prin intensificarea cercetării geologice; Modernizarea și mărirea capacităţilor de rafinare a uraniului; Participarea în parteneriat pe pieţele externe la concesionarea de zăcăminteuranifere în vederea explorării și exploatării acestora; Reabilitarea și dezvoltarea sistemelor de transport prin conducte; Creșterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale, prin diversificarea surselorde aprovizionare din import și dezvoltarea unor noi interconectări cu sistemele detransport ale ţărilor vecine; Creșterea capacităţii de transport pentru gazele extrase din platoul continental alMării Negre. Promovarea proiectelor de interconectare transfrontaliera pentru gaze si energieelectrica; Creșterea capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, pentrupreluarea vârfurilor de consum pe perioada sezonului rece, precum și pentrucreșterea gradului de siguranţă a alimentării cu gaze a consumatorilor; Creșterea capacităţii de depozitare a petrolului și produselor petroliere, pentruasigurarea stocurilor minimepentru 90 zile, calculată pe baza creșterii prognozate aconsumului intern.

Obiectivul V: Protectia consumatorilor de energie Definirea consumatorului vulnerabil şi protecţia acestuia în condiţiile liberalizăriipieţei de energie electrică şi gaz Dezvoltarea pieţelor administrate de către OPCOM pentru tranzacţionarea gazelorîn mod transparent, concurenţial şi nediscriminatoriu Dezvoltarea pieţelor administrate de către OPCOM pentru tranzacţionarea energieielectrice şi a gazului pentru marii consumatori, ca o măsură necesară pentrureindustrializarea României Garantarea accesului consumatorilor la energie electrică şi gaz în modnedicriminatoriu şi transparent Garantarea accesului la serviciile publice de transport şi distribuţie a energieielectrice şi gazului pentru toate categoriile de consumatori Exercitarea funcţiei de control asupra calităţii serviciilor publice de transport şidistribuţie a energiei electrice şi a gazului.

Obiectivul VI: Energie din surse regenerabileEnergia din surse regenerabile, altele decat hidro, desi are o pondere importantă inproductia romaneasca, are un potential ascendent in anii urmatori, pe masura ce noiletehnologii vor permite tot mai mult exploatarea economica a acestora.Investitorii vizati de politicile privind valorificarea resurselor regenerabile sunt: mariiactori ai pietei energetice romanesti si mondiale, IMM, fermele agricole, populatia.Principiile dezvoltarii productiei de energie din surse regenerabile predictibilitate bonificare corelata cu costul tehnologiei Masuri Evaluarea periodică (anuală) a investiţiei specifice/MW putere instalată pentrudiferite tipuri de tehnologii. Comunicarea schemelor de bonificare valabile pentru instalaţiile puse în funcţiune înanul urmator şi durata de aplicare a acestora. Stabilirea surselor regenerabile de energie care trebuie încurajate ţinând cont detehnologiile existente, resursele locale încă nevalorificate, potenţialul de stimulare aaltor sectoare economice, efectele asupra balanţei comerciale.Scheme de sustinere Certificate verzi: producători mari si medii Tarife reglementate (feed-in tariffs): producători mici si microPolitici energetice si agricultura Valorificarea terenurilor degradate prin culturi de plante energetice Incurajarea culturilor pentru productia de biocombustibili Extinderea productiei de biogaz si a capacitatilor de cogenerare care folosesc biogazsi biomasa Alimentarea zonelor rurale izolate cu generatoare eoliene sau microhidrocentralele

Obiectivul VII: România, pol energetic regional Romania dispune de un mix de resurse energetice care ii pot permite sa devinaprincipalul producator si furnizor regional de energie. Potentialul de resurse poate fi sporit prin punerea in exploatare a noilor perimetrepentru valorificarea zacamintelor de hidrocarburi din zona platoului continental al Marii Negre si a celor de mare adancime. OPCOM poate deveni o bursa regionala de energie. Romania reprezinta un potential rezervor de alimentare de gaze naturale catreregiune, in cadrul UE, precum si catre Ucraina. Reţelele de transport ale energiei electrice si gazelor naturale se vor dezvolta pentru creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine. Piaţa de energie electrică şi gaz a României se va integra în proiectul pieţei uniceeuropene, prin cuplarea cu pieţele dezvoltate ale ţărilor vecine şi membre ale UniuniiEuropene.

PROIECTE PRIORITARE

Consolidarea poziţiei pe piaţa de energie electrică a Complexelor Energetice Olteniaşi Hunedoara Reluarea ofertei pentru realizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda;

Atragerea de capital pentru investitii de mediu si retehnologizari, inclusiv construireade grupuri energetice noi in complexele energetice Hunedoara si Oltenia.

Reluarea parteneriatelor încheiate pentru termocentralele Galaţi, Brăila si Borzesti;

Dezvoltarea retelelor de transport al energiei electrice între Dobrogea si restul ţării;

Realizarea Centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lapustesti;

Demararea investitiilor pentru centrala hidroelectrica Islaz;

Cresterea gradului de valorificare a potentialului hidroenergetic al Romaniei (amonte Portile de Fier I, Islaz, Bistrita);

Continuarea productiei de apa grea la RAAN Drobeta Turnu-Severin la preturicompetitive, stimularea cercetarii in domeniul nuclear si transferul de tehnologii pentrureactori generatia 3-4.

Extinderea activitatilor de explorare si exploatare a zacamintelor de titei şi gaze dinbazinul Marii Negre. Demararea acţiunilor de explorare pentru identificarea zacamintelor exploatabile dinsisturi bituminoase;

Initierea parteneriatelor pentru modernizarea termocentralelor Elcen București,Iernut si Doicesti; Implicarea activa in realizarea proiectelor europene Nabucco, a conductei de petrol Constanta - Trieste, a terminalului LNG Constanta si AGRI;

Cresterea capacitatilor de inmagazinare subterana a gazelor naturale.

Unul dintre proiectele prioritare pentru perioada următoare îl reprezintădezvoltarea de capacităţi de producţie de energie electrică şi termică care vor folosi deşeurile menajere şi industriale ca resursă primară, contribuind decisiv la rezolvarea problemelor de mediu şi de aprovizionare a populaţiei cu apă caldă şi căldură la costuri reduse.

EXTERNE

I. Orientarea conceptuală şi de principiu

Câştigarea detaşată a alegerilor parlamentare de către o alianţă politică în care se regăsesc exponenţii curentelor ideologice aflate în plină revenire la nivel european şi conturarea celeimai largi susţineri parlamentare, pentru cel mai stabil guvern din ultimul deceniu, creeazăpremise favorabile creionării şi promovării celei mai solide şi ambiţioase construcţii depolitică externă românească, după aderarea la NATO şi integrarea în UE. În contextul politicintern, care se prefigurează odată cu instalarea noului executiv, politica externă a Românieipoate redobândi aceeaşi viziune strategică, aceeaşi capacitate de mobilizare acompetenţelor şi resurselor şi acelaşi sprijin politic transpartinic de care s-a mai bucuratdoar în perioada pre-aderării europene şi euro-atlantice. Politica externă a României trebuie să fie o politică de consens naţional pentru a-şi atingeobiectivele. Managementul integrat al politicii externe româneşti presupune conducereainstituţiei diplomaţiei pe principii de rigoare, eficienţă, onestitate şi profesionalism,stabilitate şi continuitate în promovarea şi apărarea intereselor naţionale. Diplomaţia română va urmări, ca scop esenţial al politicii externe a României, ridicarea şiconsolidarea profilului internaţional al ţării. Consolidarea rolului şi substanţializareacontribuţiei României de membru al familiei europene, precum şi adâncirea ParteneriatuluiStrategic pentru Secolul XXI cu SUA vor fi dimensiuni definitorii ale viziunii noastre depolitică externă. Politica externă a României trebuie să revigoreze acţiunea externă astatului român, pe baza conştientizării faptului că statutul României de membru UE şi NATOreprezintă un instrument de modernizare a societăţii româneşti şi de creştere a profiluluiinternaţional al ţării, care trebuie utilizat cu maximum de eficienţă pentru valorificareatuturor beneficiilor politice, economice şi securitare care derivă din apartenenţa la celedouă organizaţii şi pentru atingerea intereselor României.Acţiunea de politică externă se va concentra asupra continuării eforturilor de realizare aintegrării europene depline, eliminarea vulnerabilităţilor încă existente, care să consolidezestatutul României prin asigurarea coerenţei, eficacităţii şi predictibilităţii politicii noastreexterne. Respectul pentru principiile şi normele de drept internaţional va continua să seplaseze în centrul acţiunii de politică externă a României.Totodată, acţiunea diplomatică a României trebuie să valorifice calitatea de stat la frontieraexternă a UE şi NATO, cu conştientizarea avantajelor şi dezavantajelor pe care aceastăfuncţie geopolitică le presupune. Din acest punct de vedere, o prioritate esenţială de politicăexternă o reprezintă subsumarea eforturilor diplomatice pentru extinderea în vecinătatea României a zonei democratice de prosperitate, securitate şi predictibilitate, necesare pentruasigurarea securităţii naţionale în sensul său cel mai larg. Politica externă trebuie corelată în materie de obiective şi priorităţi cu politica de securitateşi apărare. O viziune strategică integrată de politică externă şi securitate va înlesni creareade capacităţi suplimentare pentru demersuri externe purtătoare de beneficii politice şi /saueconomice, al căror succes depinde de coordonarea între instituţiile cheie din sistemul desiguranţă naţională.Învestit cu noi atribuţii şi responsabilităţi, MAE are capacitatea să devină nodul central alunei reţele cu geometrie variabilă de promovare a marilor proiecte de politică externă, carenu se mai rezumă doar la acţiuni diplomatice, ci presupune un efort continuu de coordonareşi angajare interinstituţională, cu descărcare multianuală pe diferite spaţii geografice şi îndomenii care nu sunt aparent conexe diplomaţiei. Politica externă românească trebuie să îşischimbe fundamental profilul şi maniera de aplicare, prin tranziţia de la modelul axatpreponderent pe binomul multilateral-bilateral la abordarea tematică, integratoare. Politicaexternă trebuie să pună accentul pe dezvoltarea de proiecte, promovareainterdisciplinarităţii, a complementarităţii şi sinergiei, din care va câştiga în coerenţă şiimpact. Această transformare de scop şi atitudine trebuie reflectată corespunzător înalcătuirea listei de obiective şi priorităţi de politică externă, precum şi în viitoareaarhitectură instituţională a MAE.Prin consecvenţă, seriozitate şi dinamism, Guvernul României va acţiona cu responsabilitatepentru întărirea credibilităţii şi respectabilităţii internaţionale ale României, pentrurealizarea obiectivelor internaţionale ale României şi pentru asigurarea cu prioritate aprotecţiei intereselor cetăţenilor săi. Astfel, definirea şi promovarea priorităţilor concreteale politicii externe româneşti vor fi raportate permanent şi consecvent interesului naţionalşi vor fi puse în serviciul demnităţii naţionale şi personale a cetăţeanului român.Diplomaţia va urmări permanent proiectarea imaginii României în lume ca stat cu odemocraţie consolidată, cu instituţii solide şi funcţionale, care respectă pe deplin normele şivalorile democratice.Diplomaţia românească trebuie reconfirmată ca instituţie fundamentală a statului, pentru arecupera din prestigiul şi influenţa diminuate în ultimii ani, şi orientată spre obiective denatură strategică, cum sunt cele subsumate exercitării în bune condiţii a PreşedinţieiConsiliului UE în anul 2019, care să se integreze într-o viziune pe termen lung privind locul şirolul României în lume.

II. Obiective de guvernare

1. Concentrarea tuturor eforturilor de acţiune diplomatică pentru protejarea şi promovareaintereselor naţionale ale României şi ale cetăţenilor ei din punct de vedere politic, desecuritate, economic, social şi cultural.

2. Acţiunea de politică externă va avea în vedere cu prioritate susţinerea obiectivului demodernizare şi reformă ale României şi creşterea profilului statului român pe plan europeanşi internaţional.

3. Creşterea şi consolidarea profilului României în Uniunea Europeană şi NATO şivalorificarea cu mai mare eficacitate a beneficiilor care decurg din statutul României demembru al celor două structuri.

4. Consolidarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI cu Statele Unite ale Americii.

5. Continuarea eforturilor de promovare şi susţinere, prin acţiune fermă şi cuprinzătoare, aaspiraţiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova va avea un loc central.

6. Promovarea activă a obiectivului de transformare a vecinătăţii României, atât în Balcaniide Vest, dar mai ales în Vecinătatea Estică, într-o zonă democratică de prosperitate,securitate şi predictibilitate, necesare pentru asigurarea securităţii naţionale în sensul săucel mai larg.

7. Întărirea cooperării bilaterale cu statele din vecinătate.

8. Apărarea şi promovarea activă a drepturilor persoanelor care aparţinminorităţilor/comunităţilor româneşti din statele din vecinătatea României, în conformitatestrictă cu standardele europene şi, acolo unde este aplicabil, cu respectarea criteriilorpolitice de aderare la UE.

9. Consolidarea parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani şi promovareade noi parteneriate, pentru eficientizarea acţiunii diplomatice în context european şieuroatlantic. În acest sens, se vor avea în vedere state din regiunea extinsă a Mării Negre,inclusiv în Caucazul de Sud, din Asia, inclusiv Asia Centrală, precum şi alte state din G 20.

10. Atingerea ţintelor strategice de cooperare consolidată cu state de pe alte continentecătre care pot fi orientate interesele economice ale ţării noastre.

11. Consolidarea dimensiunii economice a diplomaţiei, prin accentuarea aspectelor legatede dinamizarea cooperării economice, atragerea de investiţii străine şi promovareaproduselor şi companiilor româneşti pe pieţele externe.

12. Asigurarea unei prezenţe de substanţă în cadrul diferitelor structuri internaţionale şipromovarea rolului esenţial al multilateralismului în asigurarea stabilităţii, dezvoltării şicooperării în plan global şi regional.

13. Asigurarea, la standarde europene, a serviciilor de asistenţă şi protecţie consulară înfavoarea cetăţenilor români din afara graniţelor ţării.

III. Direcţii de acţiune

1. Creşterea şi consolidarea profilului şi rolului României în cadrul UE, în condiţiile createde intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Astfel, se va acţiona prioritar, dar nuexclusiv, pentru:- poziţionarea României, pe baza unei viziuni coerente, în cadrul diverselor dezbateridin interiorul UE şi utilizarea cu pragmatism a complexităţii politicilor europene;- participarea în mod activ şi consistent la procesul de luare a deciziilor în cadrul UE; - implicarea activă în procesul de reflecţie privind viitorul Uniunii Europene;- susţinerea activă a demersului şi eforturilor de integrare europeană ale RepubliciiMoldova; - iniţierea procesului de pregătire a exercitării în bune condiţii a PreşedinţieiConsiliului UE în anul 2019;- contribuţia la adoptarea de măsuri concrete la nivel UE pentru consolidareaguvernanţei economice, a Uniunii Economice şi Monetare şi respectiv pentrucreştere economică şi creare de locuri de muncă;- susţinerea optimă a intereselor României în negocierea noii perspective financiare aUE (2014-2020), mai ales în ce priveşte obţinerea unor alocări importante pentruPolitica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune. Dezbaterile privind viitorul bugetUE pentru 2014-2020 vor fi abordate în continuare ca pe o oportunitate reală dereducere a decalajului de dezvoltare faţă de mai vechile state membre;- susţinerea diplomatică pentru obiectivul de finalizare a Mecanismului de Cooperareşi Verificare, pe baza progreselor reale şi necesare, care să fie evaluate corect şi fărăcondiţionalităţi politice de orice fel, în vederea eliminării acestei vulnerabilităţi careafectează încă statutul de membru deplin al României în UE şi totodată pe bazaevoluţiilor în plan general european. Guvernul va continua să promoveze activ îndialogul cu interlocutorii europeni progresele României în materie, pe bazaangajamentelor asumate, circumscrise obiectivului de consolidare a unui sistemjudiciar corect şi eficient, orientat către cetăţean;- susţinerea diplomatică activă a obiectivului aderării României la spaţiul Schengen pebaza îndeplinirii standardelor acquis-ului Schengen, recunoscute deja de Consiliul JAI şi de Parlamentul European, fără condiţionalităţi politice de orice fel. Demersul părţiiromâne va pleca de la compromisul propus de Preşedinţia poloneză a Consiliului UEşi, ulterior, de preşedintele Consiliului European în martie 2012: aderarea cufrontierele maritime şi aeriene într-o primă etapă şi ridicarea ulterioară acontroalelor la frontierele terestre. România va intensifica dialogul cu statele membre, atât la nivel guvernamental, cât şi la nivel parlamentar. De asemenea, vor fi promovate în continuare măsurile de consolidare a capacităţii de protecţie afrontierelor externe, inclusiv prin utilizarea misiunilor Frontex; - promovarea adecvată la nivel UE a intereselor României privind asigurareasecurităţii energetice, inclusiv prin susţinerea prioritară a proiectelor CoridoruluiSudic - în particular Nabucco, AGRI - precum şi a finanţării acestora;- continuarea eforturilor de asigurare a unei prezenţe semnificative a diplomaţilorromâni în Serviciul European de Acţiune Externă, care să corespundă statutuluiRomâniei de al 7-lea stat al Uniunii, precum şi aspiraţiilor diplomaţiei româneşti, cadiplomaţie cu tradiţie, profesionistă şi eficientă; - continuarea eforturilor de implementare a Strategiei Europene a Dunării, cu accentpe conturarea unor proiecte concrete în cadrul acesteia. Eforturile se vor concentrape lansarea şi urmărirea implementării proiectelor, atât cele finalizabile pe termenscurt, cât şi pe termen mediu-lung (infrastructură/transport, interconectarea pieţeienergetice).- utilizarea mai eficientă a instrumentelor Sinergiei Mării Negre şi ParteneriatuluiEstic în susţinerea obiectivelor strategice ale României în Vecinătatea Estică- promovarea adoptării unei Strategii Europene a Mării Negre, pornind de la cadrulstabilit în rezoluţia în materie a Parlamentului European din 2011;- problematica incluziunii sociale a romilor va continua să fie menţinută în atenţie, iarGuvernul va urmări reflectarea cât mai corectă a eforturilor României în acest sens şiva facilita dialogul partenerilor europeni cu celelalte instituţii competente dinRomânia referitor la Strategia naţională de incluziune socială a romilor 2012-2020,adoptată în decembrie 2011;- referitor la accesul lucrătorilor români pe pieţele muncii din statele membre ale UE,se vor continua demersurile pe lângă statele membre care menţin restricţii, pe lângăComisie şi Parlamentul European, astfel încât drepturile cetăţenilor români, încalitate de cetăţeni europeni, să fie pe deplin respectate; - susţinerea, în continuare, a politicii de extindere a UE, cu accent pe Balcanii de Vest,cu luarea în considerare a respectării depline a condiţiilor de aderare, inclusiv adrepturilor persoanelor care aparţin minorităţii române, indiferent de denumireasub care sunt cunoscute. De asemenea, se va susţine în continuare aderarea Turciei la UE. - valorificarea unor zone de nişă de expertiză românească, cum ar fi cele rezultate dinparticiparea României la misiunile civile şi militare ale UE în cadrul Politicii Comunede Securitate şi Apărare a UE, participarea activă la crearea şi aplicarea PoliticiiEuropene a Azilului, prin valorificarea expertizei româneşti dobândite prin crearea şifuncţionarea Centrului de Tranzit în regim de Urgenţă pentru Refugiaţi de laTimişoara - primul din lume de acest tip;- pe planul Politicii Comune de Securitate şi Apărare, având în vedere poziţiaRomâniei de contribuitor major la misiunile Uniunii Europene, atât pe palier civil, cât şi militar, se va urmări continuarea acestei contribuţii, concomitent cu promovareaunei abordări mai coerente şi eficiente, care să ţină cont inclusiv de valenţelepozitive ale unui dialog intensificat cu partenerii estici;- o mai bună interacţiune cu Parlamentul European, în conştientizarea rolului crescutal instituţiei după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

2. Creşterea profilului şi rolului României în cadrul NATO, în contextul efortului continuu alAlianţei de adaptare la noul context internaţional. Astfel, se va acţiona prioritar, dar nuexclusiv, pentru:- promovarea consolidării relevanţei articolului 5 al Tratatului de la Washington şiapărării colective, ca principiu esenţial al funcţionării Alianţei;- continuarea sprijinului pentru dezvoltarea sistemului NATO de apărare antirachetă,ca misiune importantă a Alianţei, pe baza principiului indivizibilităţii securităţiiAliaţilor, a principiului solidarităţii şi a principiului asigurării protecţiei întreguluiteritoriu, a forţelor şi populaţiilor Aliaţilor;- asumarea unor iniţiative de tipul „smart defense", care să faciliteze întărireacapacităţilor militare ale Alianţei, în actualul context de restricţii financiare;- promovarea consolidării statutului României în cadrul Alianţei prin găzduireaelementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA şi integrarea lor în viitorulsistem NATO; - urmărirea finalizării tuturor Aranjamentelor de Implementare ale Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington, la 13septembrie 2011, precum şi a aplicării acestora, în contextul în care, după declarareala Summit-ul NATO de la Chicago din mai 2012 a capabilităţii interimare a sistemuluiNATO antirachetă, următorul pas în dezvoltarea acestui sistem va fi reprezentat debaza de la Deveselu, operaţională la orizontul anului 2015, care va constituicapabilitatea iniţială a sistemului NATO ;- consolidarea NATO ca forum de consultări între Aliaţii europeni şi America de Nord -pe baza susţinerii întăririi legăturii transatlantice - şi între Aliaţi, respectiv între Aliaţişi partenerii NATO;- consolidarea abordării regionale a NATO, mai ales în regiunea extinsă a Mării Negre,inclusiv în contextul Summit-ului NATO de la Chicago;- susţinerea implementării reformei parteneriatelor Alianţei, acordând atenţiecrescută partenerilor din Caucazul de Sud şi Asia Centrală, dar şi consolidăriiparteneriatului NATO-UE;- susţinerea în continuare, ca poziţie de principiu, a politicii „uşilor deschise",promovând continuarea extinderii Alianţei în Balcanii de Vest şi în Vecinătatea Estică; - acordarea unui rol sporit în cadrul NATO problematicii securităţii energetice,complementar cu eforturile în domeniu de la nivelul UE;- promovarea unei abordări echilibrate a NATO în privinţa problematicii descurajării; - promovarea unei relaţii de deschidere şi cooperare, pe baze pragmatice, între NATO şi Rusia, cu respectarea deplină a principiilor şi valorilor aliate;- continuarea angajamentului României în cadrul misiunii ISAF din Afganistan până lafinalizarea obiectivelor misiunii, în conformitate cu parametrii procesului de tranziţiedin Afganistan, care va permite iniţierea retragerii trupelor aliate pe bazacalendarului decis de către NATO; - în conformitate cu deciziile Summit-ului de la Chicago (mai 2012), va oferi sprijinpentru participarea României post-2014 la eforturile aliate de instruire şi asistenţădin Afganistan în cadrul Misiunii Internaţionale de Instruire şi Asistenţă (ITAM),pentru asigurarea stabilităţii şi bunei guvernări de către autorităţile afgane; deasemenea, România va continua participarea la misiunea EUPOL Afganistan a UE; - implicarea activă a României, conform intereselor sale strategice, în dezbaterileprivind identificarea unei soluţii la blocajul actual în aplicarea Tratatului CFE. Se vasusţine în continuare o abordare principială privind cadrul pentru un eventual nouaranjament în domeniul armamentelor convenţionale, considerând că orice viitorproces de negociere trebuie să permită abordarea tuturor aspectelor legate deregimul CFE şi să ţină cont de interesele de securitate ale fiecărui stat participant; - valorizarea mandatului României de Punct de Contact NATO în Azerbaijan şi Georgiadin perioada 2013-2014.

3. Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă dimensiunea transatlantică a politicii externeromâneşti şi este cel mai important parteneriat de anvergură globală al României. Acest parteneriat, aflat la cel mai înalt nivel de consistenţă de la crearea sa, trebuie să intreîntr-o nouă fază, în care excelenta cooperare în domeniul politico-militar şi de securitatetrebuie să fie completată cu o dinamică pozitivă a domeniilor de cooperare economică, lanivel social, cultural şi interuman. Guvernul României va continua eforturile deoperaţionalizare a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dinseptembrie 2011, urmărind valorificarea deplină a perspectivelor de cooperare deschise deaceasta. În acest scop, va utiliza activ Task Force-ul bilateral România-SUA, creat în 2012,care urmăreşte punerea în aplicare de proiecte concrete în domeniile prevăzute deDeclaraţie.O atenţie deosebită va fi acordată menţinerii şi dezvoltării dimensiunii politico-diplomaticeşi de securitate, atât în plan bilateral, cât şi în context NATO. În plan bilateral se va finalizacadrul juridic privind reglementarea participării României la sistemul american de apărareantirachetă gradual-adaptiv în Europa, prin încheierea tuturor Aranjamentelor deImplementare ale Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasareasistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat laWashington, la 13 septembrie 2011.Extinderea cooperării economice, atragerea de noi investiţii americane în România va fiprioritară. Se va acţiona susţinut pentru crearea condiţiilor pentru admiterea României în programul Visa Waiver, în contextul promovării şi adoptării în SUA a noii legislaţii îndomeniu. În cadrul UE, România va susţine extinderea şi aprofundarea parteneriatului UESUA, care este esenţial pentru definirea parteneriatelor strategice externe ale Uniunii.

4. Continuarea procesului de consolidare durabilă a relaţiei bilaterale cu RepublicaMoldova, pe baza Parteneriatului strategic european bilateral, cu valorizarea caracteruluispecial al originii, limbii, culturii, istoriei comune, concomitent cu susţinerea activă astabilizării şi reformării democratice profunde, precum şi a aspiraţiilor europene aleacesteia. Astfel, se va acţiona prioritar, dar nu exclusiv, pentru:- continuarea sprijinului pentru reformele democratice de la Chişinău;- continuarea susţinerii asistenţei bilaterale şi internaţionale, în special a celeieuropene şi a SUA; acordarea de sprijin pentru stabilizarea macroeconomică;- implementarea deciziilor şedinţei comune a celor două guverne din 3 martie 2012 şiale reuniunii primilor-miniştri ai României şi Republicii Moldova şi a unor miniştri dincele două guverne din 17 iulie 2012; organizarea anuală de şedinţe comune deguvern;- implementarea Planului de Acţiune, semnat la 3 martie 2012, pentru aplicareaDeclaraţiei Comune de instituire a unui Parteneriat Strategic între România şiRepublica Moldova; - susţinerea fermă şi consecventă a parcursului european al Republicii Moldova: prinsprijin pentru finalizarea negocierilor pentru Acordul de Asociere cu UE, Acordul decomerţ liber aprofundat şi cuprinzător şi trecerea la liberalizarea regimului de vize;- continuarea oferirii de asistenţă tehnică şi financiară Guvernului Republicii Moldova;- continuarea implementării şi finalizarea, împreună cu guvernul de la Chişinău, aproiectelor de interes comun în domeniul energetic, cum sunt gazoductul Iaşi Ungheni, liniile electrice aeriene Fălciu-Goteşti şi Suceava-Bălţi, cuplarea sistemuluide energie din R. Moldova la reţeaua europeană ENTSO-E, montarea fibrei opticeîntre Isaccea şi Chişinău; respectiv a celorlalte proiecte în domeniul transporturilor şiinfrastructurii;- continuarea sprijinului pentru activitatea Grupului pentru Acţiunea Europeană aRepublicii Moldova, iniţiat de România la nivelul miniştrilor afacerilor externe aistatelor membre UE; - în ceea ce priveşte dosarul transnistrean, România se va implica activ, inclusiv încadrul UE, pentru înregistrarea de progrese pe fond în cadrul negocierilor formale înformatul „5+2", în vederea convenirii unei soluţii care să respecte deplinsuveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele salerecunoscute internaţional. Totodată, va susţine, în continuare, creşterea statutuluiUE şi SUA în format, precum şi transformarea actualei misiuni de menţinere a păcii înmisiune civilă cu participarea UE, concomitent cu promovarea măsurilor de creşterea încrederii şi a acţiunii UE îndreptate spre democratizarea regiunii, cu efect pozitivasupra procesului de reglementare politică. În cadrul OSCE, România va susţine respectarea deplină a angajamentelor politice asumate în cadrul organizaţiei, inclusivîn contextul dezbaterii privind viitorul Tratatului CFE.

5. Fructificarea parteneriatelor României în plan bilateral şi multilateral, precum şi a altorrelaţii de importanţă strategicăVa fi continuată dezvoltarea şi implementarea parteneriatelor bilaterale existente aleRomâniei cu statele membre UE, urmărind concretizarea angajamentelor sectorialefundamentate pe politicile europene prioritare, cu obiectivul acţiunii comune atât îninteriorul Uniunii, cât şi în afara acesteia. Astfel, o atenţie sporită, atât în plan politic, cât şi economic va fi acordată relaţiei strategicecu Germania. Va fi aprofundat parteneriatul strategic cu Franţa, pe baza intereselor comuneale celor două state în cadrul UE şi a respectului reciproc, prin convenirea unei noi Foi deParcurs a Parteneriatului Strategic. Parteneriatul strategic consolidat cu Italia va fi valorificatla justa sa valoare, pe baza excelentelor relaţii economice şi vor fi depuse eforturi pentrulansarea unui parteneriat strategic cu Spania. Parteneriatul strategic cu Marea Britanie va fisubstanţializat cu prioritate.Parteneriatul strategic cu Polonia, deja cu rezultate excelente, va fi consolidat în continuare,pe baza intereselor convergente ale celor două state în cadrul UE, NATO şi în VecinătateaEstică. O atenţie sporită va fi acordată relaţiei cu Turcia în vederea implementării, prin semnarea şipunerea în aplicare a Planului de Acţiune, a parteneriatului strategic bilateral, pe bazaîmpărtăşirii valorilor comune democratice, a intereselor comune în cadrul NATO, anecesităţii transformării regiunii Mării Negre într-un spaţiu de prosperitate democratică,stabilitate şi securitate şi pe baza susţinerii ferme de către România a aderării Turciei la UE.De asemenea, vom acţiona în continuare pentru operaţionalizarea formatului trilateralinformal creat de România împreună cu Polonia şi Turcia în anul 2012.România va acţiona pentru valorizarea relaţiei strategice cu Canada, de natură să întăreascălegătura transatlantică ca vector esenţial al politicii externe a României. Un obiectivimportant în relaţia cu Canada, pe lângă amplificarea relaţiilor economice şi a cooperării încadrul NATO, o va reprezenta eliminarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români.

6. Intensificarea implicării pozitive şi active a României, atât în plan bilateral, dar şi prinproiecte cu vocaţie europeană şi regională, în Balcanii de Vest (prin susţinerea, în cadrul UEşi prin expertiză acordată în plan bilateral, a perspectivei europene a statelor din aceastăregiune) şi cu precădere în Vecinătatea Estică - zona extinsă a Mării Negre, în Caucazul desud şi Asia Centrală.Crearea unei vecinătăţi democratice, prospere, sigure, stabile, conectată ireversibil lasistemul de valori europene şi euro-atlantice este în interesul direct al României şi al 65securităţii sale în sens larg, ca stat la graniţa exterioară a UE şi NATO, şi o contribuţieconcretă la asigurarea securităţii comunităţii de valori din care facem parte. În acest sens,vor fi consolidate eforturile pentru întărirea reprezentării diplomatice româneşti, cuprecădere în Vecinătatea Estică şi Asia Centrală.România va continua să acorde o atenţie prioritară structurilor de cooperare regională: Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) - a cărei preşedinţie va fi exercitată deRomânia începând cu iulie 2013 pentru un mandat de 6 luni, Organizaţia CooperăriiEconomice a Mării Negre (OCEMN), Consiliul Cooperării Regionale, Iniţiativa CentralEuropeană.

7. Valorizarea la maximum a relaţiilor cu ceilalţi vecini direcţi ai RomânieiAstfel, se va acţiona pentru intensificarea parteneriatului strategic cu Ungaria. Se vapromova posibilitatea organizării de noi şedinţe comune de guvern. Se va acţiona pentrufinalizarea Protocolului sesiunii din 2011 a Comitetului bilateral privind minorităţile, inclusivpe baza modelului românesc de abordare a soluţionării problemelor persoanelor aparţinândminorităţilor naţionale, precum şi pentru organizarea de noi sesiuni ale Comitetului,urmărindu-se acţiuni concrete pentru păstrarea identităţii culturale a românilor din Ungaria.Vor fi explorate noi căi de abordare a problematicii moştenirii Gojdu, cu semnificaţie istoricăşi simbolică deosebită, în vederea identificării celor mai bune soluţii.În relaţia strategică cu Bulgaria, se va urmări consolidarea cooperării, pe baza intereselorconvergente ale celor două state în cadrul UE, NATO, la Marea Neagră, dar şi pe baza oferităde cooperarea economică excelentă şi la nivelul schimburilor şi contactelor interumane. Vafi urmărită aplicarea deciziilor primei şedinţe bilaterale comune de guvern din 2011. Se vaexamina posibilitatea organizării de noi şedinţe comune de guvern. Vor fi continuatenegocierile pentru finalizarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră ale celor douăstate, pe baza dreptului internaţional aplicabil.România va susţine în continuare aspiraţiile europene ale Serbiei, precum şi apărareaintereselor şi identităţii românilor din Serbia. În acest sens, va fi acordată prioritate urmăririiaplicării prevederilor Protocolului Comisiei Mixte bilaterale privind minorităţile, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, cu implicarea organizaţiilor internaţionale relevante şi aComisiei Europene. România va continua să sprijine aspiraţiile europene ale Ucrainei, prin promovarea uneiangajări echilibrate, atât în relaţiile bilaterale, cât şi în contextul relaţiilor Uniunii Europenecu Ucraina. România va susţine o abordare constructivă în relaţia UE cu Ucraina şi va insistapentru consolidarea implementării standardelor europene şi a stimulării reformelor politice, sociale şi economice. România va susţine semnarea Acordului de Asociere, pe bazaîndeplinirii condiţionalităţilor fixate de UE.Vor fi menţinute eforturile de soluţionare a problemelor bilaterale aflate încă pe agendapolitică, cum ar fi problematicii Bâstroe, în conformitate cu dreptul internaţional, asigurareaprotecţiei la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând comunităţiiautohtone române şi pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii culturale a acestora. În acestsens, se va acţiona pentru reluarea activităţii Comisiei Mixte bilaterale pentru Minorităţi.De asemenea, se va acţiona pentru finalizarea Acordului privind micul trafic de frontieră,care va trebui să beneficieze de instrumentele consulare de aplicare necesare. Esteimportant un efort susţinut pentru promovarea contactelor la nivelul celor două societăţi, alformatorilor de opinie, al societăţii civile, o mai bună cunoaştere reciprocă.

8. În raport cu statele Caucazului de Sud şi Asia Centrală, România va urmări menţinerea şiconsolidarea cursului ascendent în dialogul politic al României în regiune: - Parteneriatul strategic cu Azerbaijan va fi promovat în continuare cu prioritate. - România va continua să sprijine aspiraţiile europene şi euro-atlantice ale Georgiei.Relaţiile de parteneriat cu Turkmenistan şi Kazahstan vor fi substanţializate în vedereaconferirii caracterului strategic natural care corespunde obiectivului promovării adecvate aintereselor României în regiune.

9. O prioritate pentru politica externă a României va fi dezvoltarea relaţiilor tradiţionale cuputerile emergente din Asia, America Latină şi Africa. Astfel, va fi necesară alocarea unor resurse consistente în exercitarea politicii noastreexterne pentru revigorarea relaţiilor cu aceste puteri relevante pentru secolul 21. Prioritară este reconfirmarea şi substanţializarea parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare cu China şi completarea sa cu o relaţie economică echilibrată, inclusiv eforturi de atragere a investiţiilor chinezeşti în România. De asemenea, vor fi consolidate parteneriatul strategic cu Coreea de Sud. Se va acţiona pentru substanţializarea parteneriatului cu Japonia, care arevalenţe strategice, şi crearea parteneriatului extins cu India (prin finalizarea şi punerea înaplicare a Declaraţiei comune de stabilire a unui Parteneriat extins). Se vor face eforturipentru promovarea unei relaţii strategice cu Brazilia. Vor fi promovate noi parteneriate cuputeri emergente din G 20 din Asia, Africa, America Latină.Relaţia României cu Israel are o dimensiune strategică efectivă pe mai multe planuri -securitate, politică, care va fi extinsă în continuare, inclusiv în plan economic şi tehnologic.Va fi valorizată relaţia specială cu comunitatea cetăţenilor israelieni de origine română, capunte de legătură privilegiată între cele două ţări. Trebuie valorificate bunele relaţii cu statele arabe, în scopul promovării intereselor economice şi culturale. Identificarea unei soluţii durabile în Procesul de Pace din OrientulMijlociu va fi sprijinită în continuare, activ, de diplomaţia română, pornind de la relaţiiletradiţional bune cu părţile implicate şi de la expertiza regională acumulată de România. Sevor continua eforturile de promovare a transferului de expertiză a României privind tranziţiala un regim democratic pentru unele state arabe, ca urmare a transformărilor structurale dinregiune. Se vor urmări şi promova interesele specifice în formularea poziţiilor UE în ceea cepriveşte situaţia din Siria sau dosarul nuclear iranian.

10. Se va urmări o nouă dinamică a relaţiilor politice cu Federaţia Rusă, pe coordonatelepozitive deja stabilite în colaborarea economică, prin identificarea de puncte deconvergenţă, pe baza cărora să fie dezvoltat un dialog transparent. Ca stat membru UE şiNATO, România va urmări stabilizarea unei relaţii predictibile, pragmatice a României cuRusia, bazată pe respect reciproc. România va continua să încurajeze şi promoveze dialogulîn cadrul Consiliului de Parteneriat Permanent UE-Rusia, şi va folosi inclusiv oportunităţilecreate de Parteneriatul pentru Modernizare dintre Uniunea Europeană şi Rusia, respectivîntre România şi Rusia, şi în Consiliul NATO-Rusia, pe baza intereselor comune identificateîntre Rusia şi aceste organizaţii. În plan bilateral, se va pune accent pe dezvoltarea cooperării economice şi pe o mai bunăcunoaştere şi interacţiune la nivelul societăţilor. Este necesară revalorizarea Tratatuluipolitic bilateral, de la încheierea căruia se împlinesc 10 ani în 2013, a Comisieiinterguvernamentale mixte privind colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică, înfiinţareaInstitutului cultural românesc de la Moscova. Se vor continua demersurile pentru reluarea şidinamizarea activităţii Comisiei mixte bilaterale privind soluţionarea problemelor izvorânddin istoria comună, inclusiv Tezaurul României.

11. Recalibrarea/întărirea dimensiunii economice a politicii externe româneşti - atât prinsusţinerea expansiunii firmelor româneşti, dar şi pentru atragerea de investiţii în România. Va fi promovată o abordare mai creativă în acest domeniu, mai ales în contextul crizeieconomice şi financiare, cu accent pe semnalarea oportunităţilor de afaceri, atragerea deinvestitori străini, promovarea produselor româneşti şi eficientizarea serviciilor prestate deconsilierii economici. Va fi promovată, în acest scop, înfiinţarea unui Consiliu Consultativ alMAE cu reprezentanţii mediului de afaceri.În acest context al dimensiunii economice, este necesară reluarea demersurilor pentruaderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.Totodată, este necesară susţinerea activă a intereselor strategice directe ale României înceea ce priveşte securitatea energetică (în vederea concretizării unor decizii majore care săconducă la dezvoltarea Coridorului Sudic, în particular Nabucco, AGRI). Va fi promovată susţinerea unui ritm alert al interconectărilor de reţele de energie întreRomânia şi vecinii ei, pornind de la realitatea că spaţiul nostru de securitate energetică nuse opreşte la frontierele Uniunii. Totodată, se vor intensifica eforturile de colaborare, cu partenerii europeni în principal, dar nu exclusiv, pentru extinderea şi multiplicareaproiectelor bazate pe energii regenerabile. Se va acţiona pentru concretizarea iniţiativei de realizarea a unui coridor de transport demărfuri Marea Neagră - Marea Caspică.Este importantă dezvoltarea contactelor cu statele din Orientul Mijlociu şi din lumea arabă,urmărind atragerea interesului actorilor economici din statele Consiliului de Cooperare alGolfului către România.

12. Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare va rămâne o dimensiune prioritară a acţiuniidiplomatice, urmărindu-se consolidarea şi dezvoltarea obiectivelor stabilite prin planul anualîn domeniu. Vor fi avute în vedere zonele geografice prioritare Republica Moldova,Vecinătatea Estică, Bazinul Mediteranean, pentru sprijinirea proiectelor de consolidare ademocraţiei, statului de drept, respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Înrealizarea obiectivelor AOD, va fi necesară alocarea de resurse corespunzătoare.

13. Promovarea şi apărarea intereselor şi identităţii românilor din afara graniţelor, prin: Aplicarea deplină a legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor depretutindeni, inclusiv prin organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni şialegerea Consiliului Românilor de Pretutindeni; Gestionarea activă a relaţiei cu comunităţile româneşti de către diplomaţii românidin misiunile româneşti desemnaţi în acest scop; Folosirea activă a Comisiilor Mixte privind minorităţile, a implicării ConsiliuluiEuropei şi Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE.

14. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor consulare prestate în favoarea cetăţenilor români dinstrăinătate, cât şi manifestarea unei atitudini constante în acţiunile de sprijin consularoferit cetăţenilor români aflaţi temporar sau permanent în străinătate.În acest scop, vor fi avute în vedere următoarele soluţii: Informatizarea serviciilor consulare (proiect E-Cons) sub deviza „Secţia consularămai aproape de casa ta!"; Continuarea procesului de extindere a reţelei consulare prin deschiderea de noioficii în zone de interes în principal în UE, dar şi în spaţiul euroatlantic, precum şicrearea de birouri consulare mobile; Scăderea cuantumului taxelor consulare percepute în prezent; Derularea unor campanii de conştientizare a cetăţenilor romani cu privire lanecesitatea înscrierii prezenţei la misiunile diplomatice în vederea facilităriiprotecţiei şi asistenţei consulare (ex. permanentizarea serviciului de mesaj scris(SMS) transmis către cetăţenii români care intră în zone considerate de risc, înstrăinătate); În vederea recalibrării strategiei de asistenţă şi protecţie consulară la nivelul MAE,pentru a răspunde rapid solicitărilor cetăţenilor români şi europeni aflaţi în zoneafectate de crize socio-politice şi dezastre naturale, se va realiza coordonareaeficientă între structurile funcţionale specializate, existente pe plan intern (CentrulConsular de Crize din cadrul MAE) şi cele existente pe plan extern (la nivelul UE).MAE va continua activitatea de menţinere a nivelului performant de pregătire pentruaderarea la României la Spaţiul Schengen, atât din punct de vedere al reţelei consulareexterne, cât şi al aplicării stricte a normelor europene în materie.

15. Va fi dezvoltat un instrument nou de promovare a diversităţii reperelor româneştiaflate în spaţiul european, prin intermediul căruia vor fi prezentate monumente dearhitectură, opere artistice realizate de plasticieni români, aflate în diverse spaţii publice şimuzee din Europa, precum şi alte locuri care amintesc de România. Acest inventar simboliceste menit să pună în valoare contribuţia bogată pe care poporul român a adus-o de-alungul timpului la dezvoltarea culturii şi civilizaţiei europene.

16. Asigurarea unei prezenţe de substanţă în cadrul diferitelor structuri internaţionale şipromovarea rolului esenţial al multilateralismului în asigurarea stabilităţii, dezvoltării şicooperării în plan global şi regional. Sporirea vizibilităţii României în cadrul sistemului ONU, pe linia identificării de soluţiiviabile la numeroasele provocări, inclusiv din categoria crizelor, cu care se confruntă înprezent comunitatea internaţională. Consacrarea rolului activ al României în cadrul Consiliului Europei, vizând asigurarearespectării standardelor democratice şi în materie de drepturile omului în întreg spaţiul CoE,inclusiv protecţia comunităţilor româneşti. Confirmarea activismului constructiv al României în peisajul pan-european de securitate,îndeosebi prin creşterea relevanţei şi eficienţei OSCE pe palierul soluţionării „conflictelorîngheţate", al depăşirii impasului regimului actual de control al armamentelor convenţionaleîn Europa şi al promovării drepturilor omului. Menţinerea statutului României de principal stat promotor al Francofoniei din EuropaCentrală şi de Est.

17. Elaborarea, prin efort interinstituţional, a unei strategii naţionale de diplomaţie publicăşi culturală (pe termen lung şi mediu) şi a unor direcţii strategice de acţiune pentrumodificarea percepţiei României în străinătate (pe termen scurt şi mediu).

IV. Reforma instituţională şi creşterea capacităţii instituţionale a diplomaţiei

A. MAE trebuie să aibă o structură viabilă şi eficientă. Prin urmare, Guvernul României vaacorda prioritate dezvoltării capacităţii instituţionale a Ministerului Afacerilor Externe. Astfel, în ce priveşte aspectele de reformă internă şi privind relaţionarea cu alte instituţii,sunt necesare:

1) O structură adaptată priorităţilor de politică externă ale programului de guvernare şicrearea unei politici de resurse umane mai coerentă, pornind de la: - reluarea procesului de recrutare de tineri diplomaţi, blocat în ultimii ani, cuconsecinţe negative importante asupra evoluţiei resursei umane, prin organizarea de examene de intrare corecte şi transparente, în special în perspectiva deţinerii decătre România a Preşedinţiei Consiliului UE în anul 2019 şi pentru întărirea capacităţiide acordare a unei asistenţe consulare profesioniste pentru cetăţenii români dinstrăinătate;- continuarea procesului de îmbunătăţire şi dezvoltare a programelor de formarepermanentă, inclusiv prin accesare de fonduri europene;- eficientizarea modului de selecţie a viitorilor diplomaţi, prin consolidareaparteneriatelor cu universităţile româneşti de prestigiu;- crearea unui ghid coerent de „carieră profesională", care să asigure predictibilitateaşi stabilitatea carierei diplomatice şi să stimuleze diplomaţii să plece la post în zoneledificile şi care să conducă la asigurarea prestigiului profesional; - promovarea pe bază de merit şi rezultate, atât în gradul diplomatic, cât şi în funcţii;- promovarea de măsuri legislative pentru refacerea în mod adecvat şi echitabil asituaţiei pensiilor membrilor Corpului Diplomatic şi Consular român;

2) Eficientizarea modului de comunicare publică şi diplomaţie publică, prin conferinţe depresă regulate, folosirea noilor medii de comunicare.

3) Construcţia unui buget al MAE, pe baza unei proiecţii multianuale a necesităţilor, caresă corespundă adecvat sarcinilor şi priorităţilor de politică externă

.4) Adoptarea măsurilor pentru asigurarea infrastructurii necesare MAE, inclusiv a unuinou sediu, pentru gestionarea corespunzătoare a Preşedinţiei Consiliului UE în anul2019; optimizarea sediilor misiunilor diplomatice, mai ales a celor aflate înproprietatea statului român.

B. În ce priveşte relaţiile interinstituţionale, este necesară:

1. O interacţiune crescută cu comisiile parlamentare de politică externă şirespectiv de afaceri europene - prin participarea constantă a conducerii MAE laşedinţele comisiilor şi trimiterea de informări regulate pe temele de interes actual - maiales în contextul rolului crescut al parlamentelor naţionale în afacerile europene,prevăzut de Tratatul de la Lisabona.

2. O mai bună interacţiune cu europarlamentarii români din ParlamentulEuropean.

3. Sesiuni regulate de reflecţie strategică cu alte instituţii cu contribuţii lapolitica externă pe toate temele importante din programul de guvernare, pentruidentificarea modalităţilor optime de realizare.

4. Promovarea unui dialog structurat între minister şi partenerii din mediulacademic şi mediul cultural, precum şi cu cei din societatea civilă.

RELATIA CU ROMANII DE PRETUTINDENI

Guvernul Romaniei va actiona pentru asigurarea protectiei si sustinerea intereselorcetatenilor sai, pentru consolidarea credibilitatii si respectabilitatii internationale aleRomaniei. In acest scop, un obiectiv principal este concentrarea tuturor eforturilor deactiune diplomatica pentru protejarea si promovarea intereselor nationale ale Romaniei siale cetatenilor ei din punct de vedere politic, de securitate, economic, social si cultural. Romanii de peste hotare sunt parte integranta a poporului si a spiritualitatii romane si deaceea Guvernul Romaniei se angajeaza sa intensifice comunicarea si sa consolidezeparteneriatele atat cu comunitatile romanilor/vlahilor/aromanilor din tarile vecine siBalcani, cat si cu romanii care s-au stabilit temporar sau definitiv in strainatate.Al doilea obiectiv principal al guvernarii este promovarea activa si prioritara a obiectivului detransformare a zonei proxime Romaniei, atat in Balcanii de Vest, dar mai ales in Est, intr-ozona democratica de prosperitate si securitate. În acest cadru, vom continua sa sustinem cuprioritate aspiratiile de integrare europeana ale Republicii Moldova. Totodata, vom actionapentru intarirea cooperarii bilaterale cu statele din vecinatate si vom apara si promova activdrepturile persoanelor care apartin comunitatilor minoritatilor romanesti din statele dinvacinatatea Romaniei in conformitate stricta cu standardele europene.Acest program se concretizeaza pe cinci directii prioritare de actiune care vizeaza: aparareadrepturilor si libertatilor romanilor, afirmarea identitatii culturale si lingvistice, sustinereaprocesului de integrare, apropierea de familiile din tara si promovarea imaginii si intereselorromanilor care traiesc in afara hotarelor Romaniei.

DIRECTII DE ACTIUNE

Apararea drepturilor, libertatilor si demnitatii romanilor

Tratamentul egal si nediscriminatoriu, garantarea exercitarii complete a cetateniei europene, integrarea deplina in spatiul Schengen si implicit eliminarea restrictiilor de pepiata muncii sunt prioritare.

O problema stringenta a romanilor de peste hotare este faptul ca in relatia cu institutiileadministratiei publice din strainatate acestia sunt tratati inechitabil si nu ca cetateniegali in drepturi cu cei din tara de adoptie. Aceasta discriminare nu este permisa si nu artrebui sa existe, mai ales in interiorul Uniunii Europene. Guvernul va continua eforturile menite sa ofere cetatenilor romani sau etnicilor romani care traiesc si muncesc instrainatate sprijin si servicii de asistenta compatibile cu statutul nostru de tara membraUE si cu normele in domeniu. Modul in care sunt respectate identitatea, drepturile si valorile spirituale alecomunitatilor romanesti din alte tari, inclusiv cele invecinate, reprezinta o preocuparemajora pentru Guvern si va constitui in continuare un criteriu important de evaluare arelatiilor bilaterale. Referitor la accesul lucratorilor romani pe pietele muncii din statele membre ale UE,Guvernul va continua sa faca demersuri active pe langa statele membre care mentinrestrictii, pe langa Comisie si Parlamentul European, astfel incat sa fie obtinute deciziinationale favorabile si nediscriminatorii.Mentinerea identitatii culturale si lingvistice Pastrarea, dezvoltarea si afirmarea identitatii romanesti este cea de-a doua directie deactiune care urmareste consolidarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si aspiritualea comunitatilor romanesti din strainatate. Este necesara dezvoltarea si consolidarea programului guvernamental „Limba, cultura si civilizatie romaneasca", recunoscand si promovand valorile nationale, incuranjandasocierea si reprezentarea. Cea mai importanta masura in acest domeniu este predarealimbii romane, a istoriei si geografiei Romaniei in scolile din diaspora. Totodata se va intensifica si se va pune accent pe activitatea Institutului Cultural Roman in vederea promovarii patrimoniului cultural si consolidarea legaturilor dintreautoritatile romane si personalitatile romanesti care traiesc peste hotare. De asemenea, romanii care traiesc in afara tarii trebuie sa isi pastreze unitatea credinteisi de aceea vom face demersuri pentru accesul largit la lacase de cult.Sustinerea procesului de integrare Romanii de peste hotare sunt parte integranta a poporului roman si de aceea trebuie sali se acorde atentia si suportul cuvenite. De aceea, Guvernul va sustine procesul deintegrare a romanilor in comunitatile din care fac parte, iar implicarea Romaniei in acestdemers inseamna facilitarea contactului cu autoritatile locale si centrale din tarile deadoptie, incurajarea si facilitarea participarii romanilor la deciziile politice locale din tarade adoptie, asigurarea accesului la servicii sociale si asigurari medicale. In acest sens,Guvernul roman va depune eforturi pentru consolidarea parteneriatului autoritatilorromane cu organizatiile romanesti din strainatate in vederea identificarii solutiiloradecvate pentru problemele cu care se confrunta romanii in statele de domiciliu sau deresedinta, urmarindu-se astfel crearea unui cadru de dialog care sa genereze solutiipentru problemele identificate. Privind in viitor, cel mai sigur mecanism de integrare este prin educatie si de aceeeaGuvernul roman face demersuri pentru integrarea fara restrictii sau discriminari atinerilor romani in procesul educational.Mai mult, reusita procesului de integrare depinde si de exploatarea eficienta aoportunitatilor care decurg din statutul Romaniei de membru cu drepturi depline alUniunii Europene in scopul promovarii valorilor culturale romanesti si consolidariicomunitatilor romanesti din vecinatate si emigratie. Stabilirea unor parteneriate sicolaborari intre institutii sau personalitati din Romania va fi un aport important inpromovarea imaginii a comunitatilor romanesti. Efortul comunitatilor de romani din afara granitelor de a se integra in comunitatile deadoptie este dublat de incercarea romanilor ca in acest proces sa isi mentina si sa isipromoveze identitatea etnica si culturala. Solutia la aceasta problema este consolidareainterna a comunitatilor romanesti si sprijinirea actiunilor de afirmare a valoriloridentitare romanesti. De aceea, Guvernul roman se angajeaza sa sprijine eforturile decoagulare a comunitatilor romanesti si de afirmare a unui profil identitar pozitiv.Apropierea de familiile din tara Acestei axe strategice i se subscriu trei obiective: facilitarea legaturii cu cei din Romania,reducerea birocratiei si reducerea reducerea numarului taxelor consulare si a costuriloradministrative. Atunci cand vorbim despre romanii care traiesc in afara granitelor, un aspect foarteimportant este apropierea de familiile din tara. Trebuie sa sustinem legatura cu cei dinRomania si Guvernul va sustine o serie de masuri in ceea ce priveste facilitareatransportului, coletariei si transferului de bani. Ii vom sprijini pe cei care doresc sa se intoarca in Romania si in acest sens vom elaboraun proiect de facilitati: consultanta gratuita pentru afaceri, promovarea intereseloreconomice ale micilor intreprinzatori, eventuale inlesniri fiscale pentru intreprinderilenou infiintate de cei care se intorc. In privinta serviciilor consulare, vom sustine reducerea birocratiei prin informatizareaserviciilor consulare, analizarea oportunităţii reducerii taxelor consulare si a costuriloradministrative. Informatizarea serviciilor consulare poate fi tradusa printr-un ghiseu virtual prinintermediul caruia cetatenii romani sa primeasca informatii, consultanta, sa inaintezecereri si sa li se elibereze documente.Promovarea imaginii Romaniei si intereselor romanilor peste hotare Promovarea imaginii Romaniei la nivel european si international urmareste asigurareaunei prezente sporite a valorilor nationale in spatiul international. Totodata, Guvernulroman isi va aduce concursul, prin mijloacele de care dispune, la promovarea imaginiituturor romanilor si a comunitatii romanesti in statele de domiciliu sau de resedintapentru a asigura o mai buna cunoastere a romanilor si pentru imbunatatirea imaginii pecare acestia si comunitatile din care fac parte o au in statele de domiciliu sau deresedinta. Prin sustinerea mass-mediei romane din diaspora si prin campanii in presa straina vompromova valorile culturale si spirituale romanesti la nivelul opiniei publice din statele incare exista comunitati romanesti, aducand valorile spiritualitatii si cuturii romane inspatiul public din statul de resedinta. Toate aceste masuri sunt subsumate unui obiectivcare urmareste punerea in valoare a comunitatilor romanesti si promovarea imaginiiunor comunitati deschise, orientate spre dialog intercultural. Prezentarii unei imagini corecte si cuprinzatoare asupra evolutiilor Romaniei face partedin misiunea Guvernului Romaniei. In acest sens, vom urmari, pe langa consolidareaactiunilor de diplomatie publica, extinderea proiectelor de cooperare cu partenerirelevanti: Institutul Cultural Roman, birouri de turism, organizatii socio-profesionale sauale mediului de afaceri. Ne propunem dezvoltarea unei convergente crescute cu eforturile comunitatilorromanesti din strainatate, numeroase, active si cu un rol semnificativ in reflectarearealitatilor din tara. Asadar, se va intensifica si se va pune accent pe colaborarea cu Institutul Cultural Romancare acum are o retea relevanta de institute in diferite metropole ale lumii si se vorconsolida legaturile dintre autoritatile romane si personalitatile romanesti care traiescpeste hotare. Vom facilita incheierea de acorduri durabile de cooperare cu universitatide prim plan, cu administratii locale aflate in cooperare cu tara noastra, cu edituri sipublicatii de referinta, cu biblioteci consacrate, cu institutii de mare pondere si cupersonalitati de la fata locului. Implicit, vom cultiva relatiile cu elitele romanesti,promovandu-le, astfel, ca modele. Prin astfel de masuri care incurajeaza initiativele comunitatilor romanesti de manifestarelibera si neconditionata a identitatii romanesti, Guvernul urmareste sa valorificepotentialului politic, economic, social si cultural pe care il au, prin dimensiunea sidinamica lor, comunitatile romanesti in beneficiul Romaniei si al tuturor romanilor.

FINANŢE

Fiscalitatea şi bugetul statului trebuie subordonate obiectivului fundamental al dezvoltăriieconomice. Viziunea noastră fiscală trebuie să fie una calitativă, să stimuleze mediuleconomic, investiţiile şi iniţiativa antreprenorială. Filozofia finanţelor publice trebuie pusă înacord cu principiile dezvoltării economice sănătoase, bazată pe construirea unui sectorprivat puternic, autonom în raport de puterile politice, capabil să genereze prosperitate,securitate socială şi să dinamizeze inclusiv reformele din sfera sectorului public.În ultimii ani, România a trecut prin experienţa unei ajustări fiscale de tip cantitativ, cuserioase implicaţii sociale şi efecte reduse în planul relansării economice. Realitateaeconomică arată că austeritatea bugetară nu constituie, în sine, cheia problemeloreconomice, în absenţa politicilor care să faciliteze creșterea economică, crearea de locuri demuncă și reducerea impactului social al ajustării fiscale.Obiective fundamentaleUn sistem european performant al finanţelor publice - eficient, transparent, previzibil, caresă conducă la creşterea veniturilor bugetare prin lărgirea bazei de impozitare şi nu princreşterea poverii fiscale asupra economiei;Asigurarea stabilităţii macroeconomice şi a sustenabilităţii datoriei publice, prin menţinereadeficitului bugetar în trendul actual de consolidare fiscală;Simplificarea sistemului de taxe şi crearea predictibilităţii într-un cadru fiscal-bugetarstimulativ pentru dezvoltarea mediului economic privat şi public;Creşterea calităţii finanţelor publice, întărirea disciplinei şi a guvernanţei fiscale, precum şireducerea deciziei discreţionare în politicile fiscale şi bugetare, în condiţiile aceloraşi reguliale jocului pentru toţi contribuabilii;Diminuarea corupţiei prin decuplarea clientelei politice de la banul public şi transparentizarea folosirii acestuia, în paralel cu regândirea achiziţiilor publice în bazacriteriilor de oportunitate, prioritate, eficienţă.Creşterea rapidă a potenţialului de convergenţă cu UE poate fi realizată numai princontinuarea procesului dezinflaţionist, consolidarea sistemului finanţelor publice şimenţinerea în limite sustenabile a deficitului extern.Pe termen mediu, un cadru investiţional competitiv îşi va demonstra viabilitatea prinatragerea unui volum crescut de investiţii străine, iar pe termen lung, obiectivul prioritarconstă în susţinerea capitalului autohton autentic, într-un efort de reindustrializare privată aRomâniei.În acelaşi timp, în dimensiunea sa financiar-bugetară, modelul economic de dezvoltare va fiaxat pe investiţii publice de antrenare, acele investiţii menite să susţină infrastructura,agricultura şi dezvoltarea rurală, energia şi tehnologia avansată. Promovăm Parteneriatului Public - Privat, ca mecanism esenţial de atragere a finanţărilorpentru marile proiecte de infrastructură;Dezvoltăm sistemul informatic integrat national pentru execuţia bugetara în timp real Generalizăm sistemul SEAP - sistemul electronic de achiziţii publice, pentru toate achiziţiilepublice la nivel central şi local. Astfel, vom ataca frontal corupţia care a ajuns în ultimii ani săsufoce economia şi să retrogradeze România în ochii Uniunii Europene.Obiectivul economic fundamental al programului de guvernare este crearea de locuri demuncă. Statul nu creează direct locuri de muncă, ci doar asigură, printr-un cadru instituţional stimulativ, mediul economic necesar creării de locuri de muncă , ceea ce ar reduce rata şomajului sub 5%, comparativ cu nivelul anului 2008.

Stimularea sectorului privat şi crearea de locuri de muncă:

Direcţii de acţiune in orizontul 2013-2016

a) Simplificăm fiscalitatea şi sporim competitivitatea fiscală a mediului de afaceri prin: reducerea generală a impozitării;

b) lărgirea bazei de impozitare;

c) simplificarea sistemuluide taxe;

d) creşterea colectării veniturilor bugetare;

e) reducerea evaziunii fiscale.

TVA va reveni la nivelul de 19%. Păstrăm plafonul de 16% și introducem, pe parcursul mandatului, impozitul diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% și 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit. Reducem la jumătate numărul de taxe parafiscale. Creştem deductibilitatea cheltuielilor în cercetare și dezvoltare de la 20% la 50%. Aliniem la media europeană redevenţele încasate de stat ca urmare a concesionăriiactivelor statului. Scutirea de impozitare, pe o perioada de 5 ani, a dividendelor care vor fi reinvestitein utilaje si echipamente tehnologice, cercetare-dezvoltare, sub forma majorăriicapitalului social la societăţile unde sunt acţionari, sau participarea la capitalul socialal altor societăţi comerciale şi care conduc la crearea de noi locuri de muncă. Stimularea mediului de afaceri in limite admisibile pentru stabilitateamacroeconomica, prin simplificarea procedurilor si debirocratizarea pentru miciiintreprinzatori. Cresterea plafonului de scutire de TVA la 65 mii euro pentru miciiintreprinzatori. Reducem TVA la producătorii de produse agricole de la 24% la 9%, iar 15% varamane la acestia pentru dezvoltare. Masura va fi valabila doar pentru productie sinu pe lantul de prelucrare. Stimulam astfel producatorii interni si reducem evaziuneafiscala din agricultura. Reducem CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori; Reducem integral plata CAS datorată de angajatori pentru 1 an de zile, pentrucrearea de noi locuri de muncă (cu condiţia menţinerii locului de muncă încă un an). Reducem cheltuielile cu birocraţia şi fiscalitatea, prin desfiinţarea unor tarife, avize,autorizaţii şi prin simplificarea cadrului legislativ. Accelerăm absorbţia fondurilor europene, prin crearea unei structuri centraleresponsabile de coordonarea Autorităţilor de Management, prin simplificarea şiunificarea cadrului legislativ; Consolidarea CEC şi EXIMBANK. Specializarea obiectului de activitate (Eximbank -pentru promovarea exporturilor şi stimularea dezvoltării industriale, CEC - pentrufinanţarea agriculturii, a IMM-urilor, a micilor întreprinzători şi activităţilorindependente); Adoptăm o nouă Lege pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care are la bazatranspunerea in legislaţia româneasca a legii europene privind întreprinderile micidin Europa, Small Business Act (SBA). Capitalizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri. Sprijinirea IMM-urilor aflate îndificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de statcare să includă şi folosirea fondurilor europene. Susţinerea dezvoltării şi diversificării activităţilor economice, care să generezeactivităţi multiple şi venituri alternative, pentru activităţi meşteşugăreşti şi activităţineagricole. Sprijinirea producătorilor agricoli să îşi ia certificate europene de producători BIO.Astfel, lor li se facilitează accesul la piaţa europeană (o piaţă care îi aşteaptă, fără săfie nevoie să se promoveze prea mult) şi să vândă produsele pe care le fac pe multmai mulţi bani. Aplicăm controlul financiar fiscal de fond doar o singură data la 3 ani pentru IMM-urişi aplicarea principiului „o singura dată" pentru a elimina solicitările adresate IMMurilor de către o instituţie publică de a depune documente emise de alte instituţii. Implementăm programarea bugetară multi-anuală pe proiecte și programe, care vaaduce economii importante la buget și va crește gradul de predictibilitate și eficienţacheltuielilor publice. Restructurarea instituţiilor de control fiscal (ANAF, Garda Financiară, Vamă), șiinfiinţarea unui consiliu de supraveghere și audit format din experţi internaţionali dinstate membre UE, cu performanţe în domeniu. Adoptarea legislaţiei care să stimuleze utilizarea tranzacţiilor electronice și reducereasemnificativă a operaţiunilor cu numerar, masură care va avea ca efect imediatcreșterea veniturilor impozabile ale contributorilor și reducerea evaziunii fiscale. Introducerea contractelor de performanţă în toate instituţiile publice şi companii destat (ministere, agenţii guvernamentale, autorităţi locale şi companii de stat)

FONDURI EUROPENE

La şase ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România trebuie să raspunda unei provocări majore, mai ales în contextul crizei economice şi a unui nivel scâzut de trai - de lao rată de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune nerambursabile de aproximativ10% trebuie să ajungă, până la sfârşitul lui 2015, în intervalul 50%-80% bani europeniutilizaţi şi returnaţi de Comisia Europeană. Mai mult, obiectivul major al României esteobţinerea, la viitoarele negocieri, a unor alocări financiare pentru politica de coeziunesuperioare celor acordate pentru perioada actuală.Avand în vedere că aceste fonduri ar trebui sa aducă la bugetul public şi la bugetele private,în medie, peste 4% din PIB-ul anual, şi că, totodată, fondurile europene reprezintă un factorde bază pentru modernizarea în economie şi realizarea reformelor structurale propuse,Guvernul României urmareste, prin Programul de Guvernare 2012 - 2016, ca prioritatestrategică fundamentală, bună administrare a fondurilor europene.Pentru indeplinirea obiectivelor propuse,

AVEM DOUĂ OBIECTIVE MAJORE pentru anul 2013 și anii următori:

SĂ FOLOSIM CÂT MAI MULT DIN FONDURILE EXISTENTE PÂNĂ LA SFÂRȘITULUI LUI 2015- recuperând intârzierile acumulate în trecut.

SĂ PREGĂTIM, SĂ NEGOCIEM ȘI SĂ IMPLEMENTĂM MULT MAI BINE FONDURILE AFERENTE PERIOADEI VIITOARE DE PROGRAMARE (2014 - 2020) - învăţănd din lecţiile trecutului.

ÎN ACEST SENS, pentru alocarea actuala: Eficientizam administrarea banilor europeni, prin crearea unui minister al fonduriloreuropene care își va asuma funcţia de Autoritate de Management unică, asigurând unsistem de management suplu, coerent, unitar și performant. Acceleram ritmul de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rata deabsorbtie în intervalul 50%-80% până la 31 decembrie 2015. Evaluam urgent și realist posibilităţile reale de implementare și absorbţie ale fiecăruiprogram operaţional, și în mod special a proiectelor majore care concentrează cea maimare parte a fondurilor europene. În funcţie de concluziile acestei evaluări vom lua masurile corective cele mai potrivite,prin: Lansarea rapidă a unor proiecte majore suplimentare (în mod special infrastructură detransport si mediu) si a caror implementate sa inceapa în perioada curentă (până în2015). Modificarea OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structuraleşi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, în vederea modificării principiului de stabilire a calcului ratei de supracontractare (ceea ce va permite contractareasuplimentară de proiecte finanţate, urmând ca sumele să fie acoperite ulterior dinrealocarea de fonduri sau din utilizarea economiilor înregistrate în procesul deimplementare). Etapizarea proiectelor existente care nu pot fi terminate până în 2015. Realocarea de fonduri către sectoarele cu potenţial maxim de absorbţie atât în interiorulcât și între programele operaţionale. Acceleram implementarea proiectelor în curs - în acest sens vom pune in practica unsistem de monitorizare activă si permanenta la nivelul Autorităţii de Management,inclusiv un sistem de întâlniri regulate atat cu beneficiarii proiectelor majore cat si cucompaniile care asigura implementarea acestora, în sensul identificării problemelor șidefinirii soluţiilor celor mai potrivite. Eficientizam sistemul de verificare a achizitiilor publice Eficientizam sistemul de certificare a cheltuielilor eligibile, prin modificarea sicompletarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate acheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale învederea creării conditiilor necesare pentru includerea, pe declaratiile de cheltuielitransmise Comisiei Europene, a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor majoreneaprobate încă de aceasta. Continuam eforturile de implementare a măsurilor de remediere a deficienţelorconstatate de Comisia Europena în funcţionarea sistemelor de management şi controlale programelor operaţionale în vederea deblocării situaţiei şi reluării plăţilor de laComisia Europeana. Sprijinim relansarea economiei romanesti, prin modificarea OUG nr. 9/2010 privindaprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritarepentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale UniuniiEuropene alocate României, în vederea introducerii următoarelor prevederi: Includerea ONG-urilor ca beneficiari eligibili pentru accesarea garanţiilor de statoferite prin acest program de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentruÎntreprinderile Mici şi Mijlocii; Extinderea domeniilor de aplicabilitate, prin introducerea măsurilor de eficienţăenergetică. Revenim la un sistem de salarizare adecvat nivelului de complexitate aferentactivităţii desfăşurate de personalul încadrat în structurile de management al fonduriloreuropene nerambursabile, unic, stimulativ și bazat pe indicatori de performanţă. Evaluam performantele si sincopele administrative ale sistemului de management sicontrol al fondurilor europene din perioada precedenta pentru a propune GuvernuluiRomaniei masuri de simplificare si evitare a supra-proceduralizarii si birocratiei excesive. Evaluam impactul contractelor de asistenta tehnica in imbunatatirea reala a sistemuluide management si control al fondurilor europene pentru a evita, in viitor, cheltuirea fondurilor europene cu rezultat nesemnificativ si pentru a orienta serviciile deconsultanta catre activitati cu valoare adaugata.Pentru alocarea bugetara 2014-2020 Vom sustine promovarea intereselor României în cadrul negocierilor privind viitorulcadru financiar multianual al UE 2014 - 2020, principalul obiectiv fiind acela de a neîmbunătăţi poziţia de beneficiar net în relaţiile financiare cu UE faţă de cea din actualaperspectivă, prin asigurarea unei sume mult superioare exerciţiului 2007 - 2013, urmândca obligaţia României să fie aceea de a-şi îmbunătăţi sistemul administrativ şicapacitatea de absorbţie a acestor fonduri, pentru utilizarea la un nivel cât mai înalt, afondurilor UE. Vom coordona procesul de programare pentru exercitiul financiar 2014 - 202, inclusivelaborarea Acordului de Parteneriat si a Programelor Operationale specifice si stabilireacadrului institutional aferent sistemului de management si control pentru viitoarelealocari financiare. Vom sustine investitiile majore in infrastructura ca factor-cheie in modernizareaRomaniei. Vom orienta finantarea europeana catre cresterea reala a competitivitatii si nu doarpentru proiecte cu valoare economica scazuta. Romania trebuie sa-si orienteze resurselein investitii in ramuri ce sustin productia interna si in poli de dezvoltare (ex. Clustere deexcelenta inginereasca si de cercetare) pentru a ajunge la nivelul de performanta alcelorlalte state membre. Vom sustine canalizarea sprijinului financiar general către întreprinderi, in special prininstrumente de inginerie financiară și utilizarea de subvenţii pentru a cofinanţa masuride sprijin orientate către un anumit domeniu (inovare, investiţii legate de protecţiamediului, etc.) Vom lansa, ca actiune strategica imediata, pregatirea portofoliului de proiecte pentrufinantare in cadrul anvelopei financiare 2014 - 2020, precum si demararea acestora. Vom orienta resursele de asistenta tehnica catre pregatirea de proiecte si sustinereaAutoritatilor de Management si Beneficiarilor (atat autoritati publice locale cat sibeneficiari privati), in activitatile curente (help-desk) pentru a eficientiza ritmul de lucrusi a evita suprapunerile si instruirile generice si teoretice. Vom simplifica legislatia aferenta promovarii si aprobarii proiectelor de investitii dinRomania. Vom revizui, pe baza experientei in derularea proiectelor de investitii cu finantareinternationala din perioada 2000 - 2012, conditiile de contract de lucrari aplicabileproiectelor cu finantare publica. Vom elabora Ghidul privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilorpublice în vederea prevenirii greșelilor constatate în aplicarea procedurilor privind 82achiziţiile publice în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, precum șiasigurarea unei practici unitare pe viitor. Vom finaliza mecanismul de prevenire și identificare ex-ante a conflictului de interese înachiziţiile publice. Vom urmari finalizarea măsurilor necesare astfel încât să se realizeze un control eficiental potenţialelor conflicte de interese, pentru prevenirea si evitarea acestora. Vom pune in practica un Plan de acţiune care să conţină măsuri pe termen scurt și mediuîn vederea instituirii unui sistem pentru prevenirea, detectarea și combaterea posibilelorcazuri de conflict de interese sau fraudă. Vom urmari implementarea unui mecanism eficient și eficace, inclusiv întărireacolaborării între principalele instituţii responsabile în domeniu, pentru prevenirea,detectarea și combaterea cazurilor de conflict de interese sau fraudă în administraţiapublică și în mod special în procesul de achiziţii publice. Vom organiza un cadru comun de dialog periodic intre Autoritatile de Management siAutoritatea de Audit si ANRMAP pentru a se prezenta si dezbate cazurile de nereguli sipentru a evita, in viitor, riscul de corectii financiare majore si de suspendare a finantarii. Vom imbunătăţi sistemul de management şi control al absorbţiei fondurilor europeneprin coordonarea unitara a instituţiilor implicate în activitatea de gestionare şi control afondurilor structurale şi de coeziune si prin eliminarea suprapunerilor administrativeintre Autoritatile de Mangement, Organismele Intermediare si Beneficiari. Vom asigura un sistem de monitorizare a proiectelor majore la fata locului pentru a evitablocaje si pierderea finantarii. Vom asigura lansarea efectiva pentru Programele Spaţiului Economic European pentru ase permite elaborarea ghidurilor aplicantului, lansarea cererilor de proiecte pentrudomeniile de finantare si, ulterior, pentru a accelera selectia si implementareaproiectelor. Vom sustine infiintarea unui Fond de relansare economica. Estimarea realista a graduluide absorbtie a fondurilor europene de catre Romania pana in 2015, includerea sumelorramase in acest Fond (alaturi de sumele neatrase de celelalte tari de coeziune) sifolosirea pentru finantarea unor proiecte de conectare a Romaniei la reteleletranseuropene (sub coordonarea Comisiei Europene). Vom sustine Parteneriatele Public - Privat, ca alternative si solutii complementare carepot conduce la sustenabilitatea proiectelor cofinantate de Uniunea Europeana. Vom stimula schimbul de bune practici in implementarea mecanismelor de crestere aabsorbtiei de fonduri europene cu alte tari membre UE.

INDUSTRIE, COMERŢ ŞI COMPETITIVITATE

România are nevoie de o politică industrială coerentă. Lansarea de către Uniunea Europeanăa Strategiei Europa 2020, a consacrat domeniul politicii industriale ca una dintre cele şapteiniţiative emblematice ale acesteia prin documentul: „O politică industrială pentru eraglobalizării". În acest cadru, se va sprijini schimbarea modului de abordare utilizat în prezent- de la concepţia tradiţionalistă a restructurării în funcţie de resurse şi, deci, în raport cuavantajul comparativ, la identificarea soluţiilor care să stimuleze activităţile bazate pecunoaştere şi informaţii, astfel încât acestea să permită accentuarea avantajelorcompetitive.

OBIECTIVE STRATEGICE

Îmbunătăţirea competitivităţii şi mai ales a flexibilităţii va urmări o creştere susţinută aproductivităţii bazată pe diversificarea şi inovarea bazei industriale interne în contexrteuropean şi se va realiza prin: îmbunătăţirea mediului concurenţial şi a climatului de afaceri în principal prin întărireapoliticii din domeniul ajutorului de stat şi a măsurilor pentru mai buna reglementarecare să ducă la reducerea poverii administrative asupra companiilor, creştereatransparenţei decizionale şi consultarea publică; dezvoltarea sectorului serviciilor cu accent pe industriile de reţea şi mai ales prinpromovarea societăţii informaţionale şi a comunicaţiilor de mare viteză ca suportorizontal în concordanţă cu politica comunitară; dezvoltarea parcurilor tehnologice şi ştiinţifice în care să fie dezvoltate clustere inovativeal căror ciclu de viaţă să aibă ca finalitate furnizarea de produse şi servicii pentru export ; promovarea şi dezvoltarea colaborării între industrie şi cercetare în care pentrudomeniile tehnologiilor înalte se vor căuta soluţii pentru finanţare rapidă şi sprijindincolo de mecanismele pieţei în concordanţă cu recomandările Uniunii Europene; promovarea mai accentuată a antreprenoriatului în scopul dezvoltării sectoruluiîntreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încât acesta să devină semnificativ în configuraţiastructurii de proprietate a economiei naţionale; asigurarea continuităţii politicilor de privatizare prin introducerea pe piaţa de capital aparticipaţiilor statului în concordanţă cu priorităţile naţionale; elaborarea unei politici industriale în care să fie evidenţiate elementele referitoare laspecializarea industrială necesare pentru orientarea către o economie cu emisii redusede carbon; creşterea capacităţii adminstrative referitoare la evaluarea ex-post a politicilor cu impactasupra competitivităţii, la îmbunătăţirea procesului de absorbţie a fondurilor europeneprecum şi pentru creştera calităţii procesului de regmentare; 84 întărirea şi extinderea politicilor din domeniul eficienţei energetice către toatecompaniile în scopul creşterii sustenabilităţii acestora; creşterea exporturilor româneşti prin promovarea unei abordări complementare întremăsurile de sprijin intern şi promovare externă.

DIRECTII DE ACTIUNE

Administrarea intereselor economice ale statului Concentrarea întregii activităţi de gestionare a proprietaţii private a statului, astfel incâtguvernul să poată elabora cadrul legislativ necesar deblocării economiei şi solutionariiproblemei arieratelor. Un mod unitar de nominalizare a reprezentanţilor statului in Consiliile de Administraţieprin promovarea specialiştilor. Va fi înlaturată definitiv practica actuală a numirii a celoraproximativ 500 de membri ai Consiliilor de administratie din societăţile comerciale,regii şi companii naţionale din rândul clientelei politice. Dezvoltarea politicilor de sprijinire a agenţilor economici privatizaţi după 1992, pentru a-şi respecta integral obligaţiile post privatizare şi a ieşi din monitorizarea statului. Un rolfundamental în acest sens îl va avea noua structură creată de administrare a proprietatiiprivate a statului prin acordarea ajutoarelor de stat, împreună cu CEC si Exim Bank urmând a fi singura abilitată cu notificarea Comisiei Europene prin Consiliul Concurenţei. Valorificarea creanţelor bancare, comerciale şi bugetare ale statului asupra societăţilorcomerciale privatizate, ţinând cont de prevederile legale privind consolidarea acestora înmoneda USD, astfel incât societăţile comerciale sa nu fie împovărate artificial prinmajorări de întârziere la plata creanţelor de care cumpărătorii nu sunt răspunzători,acestea aparţinând societăţilor comerciale din perioada dinaintea anului 1989.Promovarea unei viziuni integrate pentru domeniul resurselor minerale Revizuirea cadrului legislativ, în domeniul sectorului minier, în vederea perfectionariiacestuia prin: reanalizarea si implementarea unui cadru de reglementare previzibil, caresa sporeasca atractivitatea pentru potentialii investitori privati in sectorul minier;elaborarea si aprobarea strategiei industriei miniere. Ultima strategie din industriaminiera a expirat in 2010 toate masurile luate pina in prezent in sector sunt lipsite de oevaluare corecta a implicatiilor induse in economie; modificarea şi completarea LegiiMinelor 85/2003 pentru a se preciza modalitatea de reconcesionare a perimetrelorminiere inchise, simplificarea procedurilor administrative de acordare a licentelor si permiselor miniere, actualizarea redeventelor miniere si a taxelor deexplorare/exploatare, etc; revizuirea cadrului legislativ şi a reglementărilor specificeprocesului de închidere a minelor, reconstrucţia ecologică şi monitorizarea postînchiderea zonelor afectate; constituirea sistemului national de monitorizare a depozitelor dedeseuri miniere; armonizarea cadrului legislativ conex Legii Minelor, cu noile prevederi,etc. Reorganizarea instituţiilor publice implicate în dezvoltarea sectorului minier,îmbunătaţirea capacităţii institutuţiilor publice implicate în administrarea şimonitorizarea activităţilor miniere. In acest sens sunt necesare: constituirea AutorităţiiMiniere, organism cu rolul de reglementare, organizare şi control la nivel naţional aactivităţilor din sectorul minier, pentru armonizarea instituţională cu statele UniuniiEuropene; Reducerea graduală a rolului statului în activităţile miniere de explorare şi exploatare aresurselor minerale: reanalizarea si promovarea actelor normative pentru atragerea incircuitul economic a unor perimetre de cercetare si/sau exploatare in prezent blocate inprocesul de aprobare la diferite nivele guvernamentale (cca. 440 de licente deexplorare/exploatare); reofertarea fostelor perimetre miniere pentru care exista dejacereri; valorificarea produselor miniere existente pe stoc la diferiti producatori;reorganizarea managementului societatilor miniere de stat, prin transferulcompetenţelor, drepturilor şi obligaţiilor manageriale către o entitate de drept privatprin contracte specific; Promovarea de investitii private in zonele cu potential minier nevalorificat inca intotalitate. Investitorii privati in domeniul minier pot contribui in mod semnificativ laregenerarea socioeconomica in regiunile afectate de restructurarea sectorului minier,prin inchiderea unor mine neviabile din punct de vedere comercial, in conditiile in carepotentialul de resurse nu a fost epuizat;Creşterea exporturilor româneşti Crearea unei reţele eficiente de Centre de Promovare Comercială (CPC) care să pună ladispoziţia reprezentanţilor mediului de afaceri din România mijloace eficiente depromovare a exporturilor româneşti Recâştigarea pieţelor tradiţionale de export ale României, cu deosebire cele din afaraUniunii Europene (Asia, Nordul Africii şi Orientul Mijlociu, America de Sud, statelemembre CIS ş.a.). Reorientarea producţiei din sectoarele afectate de criză, cu deosebire prin crestereaexporturilor (industria auto, producţia de componente auto, instrumente financiarbancare complexe, lucrări de construcţii ş.a.) spre zone cu un grad de absorbţie ridicat,inclusiv ţările BRIC (Brazilia, Rusia, India, R.P.Chineză). Reactualizarea Strategiei Naţionale de Export a României, având drept obiectiv centraldefinirea unei grile de eficienţă care să permită creşterea semnifictivă a exporturilorromâneşti. Flexibilizarea sistemului de promovare a exporturilor prin definirea unor instrumenteeficiente, cu impact major, materializat prin amplificarea volumului exporturilorRomâniei. Constituirea Consiliilor de Export regionale ca elemente de difuzare, reprezentare şicolectare a propunerilor generate de mediul de afaceri din teritoriu. Eficientizarea Portalului de Comerţ Exterior, cu deosebire prin fluidizarea circuituluiofertelor de export identificate de reprezentanţii din reţeaua externă. Colaborare instituţionalizata cu EXIMBANK pentru promovarea unor stimulente la export(asigurarea exportului, acordarea de credite cu dobândă bonificată etc.) Colaborarea cu asociaţiile patronale de profil ;Stimularea competitivităţii industriei din România Dezvoltarea pieţei concurenţiale, concomitent cu stimularea activităţii operatoriloreconomici; Stabilirea unui cadru structurat de monitorizere şi evaluarea trimestrială a măsurilorpentru îmbunătăţirea mediului de afaceri; Evaluarea anuală a competitivităţii ramurilor industriale relevante şi iniţierea de măsuriorizontale pentru creşterea competitivităţii acestora, prin crearea unui "Grup la nivelînalt pentru probleme de competitivitate, energie şi mediu" Promovarea de noi programe de cercetare în domenii care prezintă potenţial tehnologic,valoare adăugată ridicată sau resurse interne (industria alimentară); Îmbunătăţirea cadrului calificărilor pentru noile tipuri de produse şi servicii; Sprijinirea firmelor inovative precum şi concentrarea acestora; Promovarea serviciilor de cercetare independentă. Este necesară participarea Românieila grupurile de lucru sectoriale create la nivelul CE (pentru industria farmaceutică,electrotehnică, inginerie mecanică, industrie alimentară, tehnologia informaţiei şicomunicaţii, industria chimică şi apărare, programul spaţial european, ştiinţele vieţii şibiotehnologii pentru modă şi design) şi pregătirea din timp a modalităţilor de răspuns laprovocările ridicate de evoluţia acestor domenii. Pe acelaşi model, România trebuie săîşi dezvolte dialogul şi pentru alte industrii cu impact (ex. industria textilă sauconstrucţiile); Efectuarea de analize de impact asupra competitivităţii industriale de tip ex-post şibilanţuri de calitate în scopul promovării reglementării inteligente. Monitorizarea a 4 indicatori - competitivitatea în cadrul UE şi la nivel mondial, numărul de locuri de muncăcreate, ponderea produselor industriale finite provenite din industrii ecologice în totalproduse industriale finite, ponderea valorii adăugate şi a ocupării în sectoareleinductriale care aplică tehnologii înalte şi medii în total sectoare industriale; Reducerea barierelor administrative asupra companiilor şi îmbunătăţirea calităţiilegislaţiei; Implementarea Actului de piaţă unică prin aplicarea celor 50 de măsuri din raportulMonti în scopul optimizării pieţii muncii, activităţilor comerciale şi schimburilor reciproce- măsuri cu caracter legislativ; Continuarea înfiinţării de parcuri industriale, în special pentru domeniile industriale devârf (electronică, IT, mecanică fină etc.); Utilizarea mai eficientă a tehnologiilor informatice în sectoarele industriale; Impunerea în contractele de infrastructură cu contractori externi a unor clauze de offsetprin care construcţiile metalice aferente să fie realizate de furnizori români; Dezvoltarea cooperării în producţie şi integrarea în reţelele regionale şi globale deproducţie şi comercializare; Întărirea legăturii între industrie şi mediul universitar/academic, accelerarea procesuluide transfer şi aplicare în societăţile industriale a rezultatelor activităţii de cercetare -dezvoltare - inovare; Promovarea strategiilor de finanţare prin parteneriatul public privat - PPP Promovarea unei politici industriale durabile prin aplicarea directivei referitoare la ecodesign; Susţinerea regiunilor de dezvoltare prin politica de coeziune în scopul diversificăriiindustriilor existente, modernizarea capactităţilor de producţie şi pentru inovare; Sprijinirea şi promovarea politicilor în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi astandardizării; Sprjinirea industriilor creative.

INTERNE

Domeniul afacerilor interne este unul dintre cele mai importante componente ale statuluide drept şi presupune prestarea unui serviciu public de bază pentru populaţie cu finalitate înasigurarea securităţii şi siguranţei cetăţeanului. Cetăţeanul contribuabil şi purtător al suveranităţii naţionale trebuie să fie principalul beneficiar al activităţii Ministerului Afacerilor Interne.

În acest scop, instituţiile publice din subordinea Ministerul Afacerilor Interne vor concentratoare resursele (umane, materiale şi financiare) pentru combaterea până la eradicare a infractionalităţii de toate tipurile şi pentru soluţionarea eficientă a situaţiilor de urgenţă.

Obiective fundamentale

Creşterea continuă a gradului de siguranţă al cetăţeanului atât în mediul rural cât şi înmediul urban,

Îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti privind combaterea criminalităţii transfrontaliere câtşi a criminalităţii comise de cetăţenii români în străinătate,

Reducerea birocraţiei din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, eficientizarea acestor structuri şi redirecţionarea din aparatul funcţionăresc către structurile operative,

Analizarea şi îmbunăţăţirea cadrului legislativ care reglementează competenţele îndomneniile ordinii şi siguranţei publice, situaţiilor de urgenţă şi al activităţilor instituţiei prefectului,

Elaborarea, promovarea şi implementarea unor politici şi programe privind pregătirea profesională, creşterea calităţii vieţii personalului în vederea reconsolidării statutului poliţistului, jandarmului, pompierului precum şi al celorlalţi funcţionari publici din structurile Ministerului Afacerilor Interne.

Direcţii de acţiune

restructurarea structurilor naţionale şi locale în scopul de a fi puternice, profesioniste şi eficiente;

elaborarea şi implementarea unor politici concordante cu standardele şi directivele Consiliului European având ca finalitate compatibilizarea acestor structuri cu celesimilare din spaţiul UE;

creşterea siguranţei cetăţeanului prin combaterea fenomenului infracţional stradal,precum şi prin creşterea siguranţei civice în zona instituţiilor de învăţământ preuniversitar;

prevenirea şi combaterea corupţiei în rândurile personalului Ministerul Afacerilor Internela toate nivelurile şi în toate structurile; prevenirea şi combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de droguri şi a celorlalte substanţe interzise,

elaborarea unei strategii de prevenire şi combatere a criminalităţii încadrul căreia se vor stabili priorităţile şi rolul autorităţilor statului, şcolii, familiei şi al societăţii civile pentru combaterea acestui flagel;

scăderea dinamicii accidentelor de circulaţie, cu prioritate a acelora care au dreptconsecinţe pierderea de vieţi omeneşti;

creşterea eficienţei activităţilor pentru soluţionarea situaţiilor de urgenţă prin îmbunătăţirea dotării cu utilaje moderne şi perfecţionarea profesională a cadrelor;

creşterea autorităţii instituţiei prefectului în procesul de coordonare al activităţii însituaţii de urgenţă.

POLITICI PUBLICE

creşterea siguranţei cetăţeanului prin : combaterea fenomenului infracţional stradal, creşterea siguranţei civice în zona instituţiilor de învăţământ preuniversitar, reconstrucţia sistemului de politici locale şi armonizarea cu politicile naţionale, prevenirea şi combaterea corupţiei, prevenirea şi combaterea criminalităţii, combaterea crimei organizate, combaterea traficului de droguri, trafic rutier mai sigur, managementul situaţiilor de urgenţă şi protecţia infrastructurilor critice, servicii publice comunitare mai aproape de cetăţeni (documente de identitate, permise,paşapoarte, înmatriculări), întărirea rolului instituţiei prefectului şi cresterea eficienţei acesteia precum şi precizareafuncţiilor pe care trebuie să le îndeplinească reprezentantul Guvernului în plan local(funcţia de reprezentare şi funcţia de autoritate), în cadrul cooperării internaţionale o atenţie aparte trebuie acordată cooperăriipoliţieneşti în vederea combaterii criminalităţii transfrontaliere dar şi a criminalităţiicomise de cetăţenii români în străinatate, de asemenea cooperarea cu instituţiile din sistemul de securitate internă al UE(FRONTEX, EUROPOL) reprezintă o componentă esenţială a activităţii ministerului pentruimplementarea politicilor europene în domeniu, cooperarea cu INTERPOL dar şi in formatele de cooperare regională în Europa de S-E varămâne o preocupare importantă a conducerii ministerului.

JUSTIŢIE

Având ca atribuţii principale buna funcţionare a sistemului judiciar, asigurarea condiţiilorînfăptuirii justiţiei ca serviciu public şi apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilorcetăţeneşti, Ministerul Justiţiei are obligaţia de a promova o justiţie modernă, care să fieaproape de cetăţean şi care să asigure egalitatea în faţa legii.

Strategii în domeniul justiţiei

1) Stabilirea unei politici publice în domeniul justiţiei bazată pe principii de independenţă şiprofesionalism.

2) Programul de asanare a legislaţiei ce impune analizarea întregii legislaţii din România,corelarea acesteia cu legislaţia europeană, republicarea actelor normative şi restrângereanumărului de acte normative, program ce trebuie realizat împreuna cu Guvernul,Parlamentul şi Consiliul legislativ.

3) Implementarea strategiei naţionale anticorupţie.

4)Informatizarea sistemului judiciar prin aplicarea strategiei de informatizare adoptată încomun de Ministerul Justiţiei impreună cu CSM, ÎCCJ şi Ministerul Public.

Măsuri în domeniul legislativ

Elaborarea unei legislaţii conforme principiilor europene privind restituireaproprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist. Clarificarea statutului procurorilor şi rolul Ministerului Public raportate la dispoziţiile constituţionale. Consolidarea statului de drept, inclusiv prin întărirea instituţiei Avocatului Poporuluişi depolitizarea Curţii Constituţionale. Îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru recuperarea prejudiciilor rezultate dininfracţiuni. Implementarea legislaţiei europene referitoare la confiscarea extinsă, dar şi acelorlalte directive adoptate de Consiliul UE. Instituirea unui mecanism de numire în funcţiile de conducere din cadrulMinisterului Public transparent şi bazat pe criterii de profesionalism şi integritate. Amendarea legislaţiei naţionale în acord cu Convenţia Europeană a DrepturilorOmului. Implementarea noilor Coduri ca obiectiv fundamental. Aplicarea din anul 2013 anoului Cod de procedură civilă şi din anul 2014 a noului Cod penal şi respectiv anoului Cod de procedură penală precum şi corelarea legislaţiei specifice, mai ales înmaterie penală, în ce priveşte executarea pedepselor privative de libertate şi apedepselor neprivative de libertate.

Transformarea ÎCCJ într-o instanţă de casaţie cu rol principal în uniformizareajurisprudenţei şi crearea de mecanisme judiciare de unificare a practicii judiciare.Măsuri de organizare instituţională Reorganizarea instanţelor în vederea pregătirii acestora pentru noile coduri prinaplicarea planului de măsuri adoptat de Guvern în acest sens prin memorandum. Creşterea capacităţii logistice şi instituţionale a structurilor din cadrul MinisteruluiPublic prin programe de investiţii consolidate, precum şi printr-o mai bunăgestionare a mijloacelor existente. Adaptarea şi implementarea unui programnaţional pentru stoparea criminalităţii bazat pe trei piloni: prevenirea infracţiunilor,aplicarea sancţiunilor şi reinserţia socială a persoanelor care şi-au ispăşit pedeapsaconform legii.

Reorganizarea penitenciarelor pentru asigurarea unor condiţii de deţinere conformenormelor internaţionale. Imbunătăţirea sistemului de asistenţă judiciară din oficiu /gratuită, în paralel cuderularea unor ample campanii de informare a publicului larg cu privire la acestdrept, mai ales în zonele defavorizate (rurale, depopulate) şi pentru categorii socialemarginalizate (persoane vârstnice, cu venituri mici etc.). Administrarea bugetului instanţelor judecătoreşti de către Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, prin stabilirea unui calendar optim şi eficient raportat la obligaţiileinternaţionale ale statului român inserate în cadrul MCV. Creşterea transparenţei actului de justiţie prin publicarea pe internet a hotărârilorjudecătoreşti, cu protejarea datelor cu caracter personal ale părţilor. Reducerea numărului de erori judiciare prin îmbunătăţirea programelor de formareprofesională continuă a magistraţilor. Consolidarea capacităţii administrative şi a independenţei Inspecţiei Judiciare. Creşterea celerităţii actului de justiţie şi reducerea costurilor sale, inclusiv prinmetodele moderne de soluţionare pre-judiciară a conflictelor. Reluarea procesului de înfiinţare de tribunale specializate, în baza unor evaluăripertinente - măsură insistent cerută de magistraţi şi de investitorii străini (spreexemplu, instanţele specializate în materia familiei şi a minorilor - justiţia juvenilă,dar şi instanţele specializate în materia comercială şi a falimentului). Modificarealegislaţiei în materia insolvenţei în urma unei analize efectuate împreună cu experţiiBăncii Mondiale. Accesarea fondurilor structurale pentru îmbunătăţirea logisticii parchetelor şitribunalelor, în paralel cu finalizarea în bune condiţii a Acordului de împrumut cuBanca Mondială, pentru Programul privind Reforma Sistemului Judiciar. Intărirea colaborării cu CSM, asociaţiile profesionale şi societatea civilă.Progresele în cadrul MCV - prioritate esenţială pentru parcursul european al justiţieiromâne Realizarea cu prioritate a obiectivelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperareşi Verificare (MCV) prin implementarea noilor Coduri. Corelarea legislaţiei specificemai ales în materie penală în ce priveşte executarea pedepselor privative de libertateşi a pedepselor neprivative de libertate. Transformarea MCV într-un veritabil instrument de colaborare cu Comisia Europeanăpentru realizarea unui sistem judiciar eficient, corect şi predictibil. Demararea unui dialog de substanţă cu oficialii europeni, pentru o concretizare maibună a modului în care sistemul judiciar român trebuie să-şi îndeplineascăobiectivele, în cadrul MCV. Urmărirea aplicării obiectivelor şi principiilor fundamentale ale Strategiei NaţionaleAnticorupţie. Sprijinirea instituţiilor competente pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate deRomânia în vederea intrării în spaţiul Schengen.

MARI PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ

Obiectivul general al strategiei în domeniul proiectelor de infrastructura prioritare îl reprezintă asigurarea condiţiilor financiare, procedurale şi contractuale adecvate demarăriişi finalizării cât mai rapide a acelor investiţii majore care au un impact economic şi socialimediat şi care rezolvă probleme acute ce au în prezent un impact negativ semnificativasupra calităţii vieţii cetăţenilor şi asupra capacităţii de a face afaceri a firmelor dinRomânia.

Pentru atingerea acestui obiectiv general şi a obiectivelor specifice, vor fi susţinute următoarele măsuri generale şi acţiuni obligatorii:

Absorbţia accelerată a fondurilor europene disponibile pentru proiectele cuprinse în programarea 2007-2013 şi pregătirea portofoliului de proiecte, concomitent cu îmbunătăţirea procedurilor, pentru perioada de programare 2014-2020
Achiziţia centralizată a produselor, serviciilor sau lucrărilor aferente proiectelor deinfrastructură prioritare cu grad mare de complexitate, inclusiv a finanţării necesare
Îmbunătăţirea cadrului legislativ specific în vederea atragerii investitiilor strainedirecte si a implementarii unor structuri de finantare a proiectelor conform celor maibune practici în domeniu la nivel european şi global, inclusiv prin modernizarea şiunificarea legislaţiei privind achiziţiile publice/concesiunilor/parteneriatului publicprivat şi promovarea eficienţei ("Best Value for Money")
Utilizarea unor structuri de prefinanţare/cofinanţare/finanţare moderne, ţinând contatât de capacitatea de finanţare pe termen scurt şi mediu limitată a bugetului destat, cat şi de constrângerile rezultate din controlul deficitului public şi a gradului deîndatorare a statului şi entitaţilor publice, favorizând implementarile care să permităo implicare maximă a sectorului privat în realizarea proiecteloro Revizuirea modelelor de documentatie de atribuire a proiectelor de investiţii majoreşi a modelelor de contracte de execuţie prin adoptarea standardelor internaţionaleutilizate în domeniu la specificul cadrului normativ naţional
Promovarea de parteneriate inter-institutionale speciale cu autorităţile statelormembre UE care au dezvoltat cele mai bune practici în domeniu, prin care să sefavorizeze transferul de cunostinţe în scopul îmbunătăţirii capacităţii administrativenaţionale
Promovarea asistenţei tehnice de specialitate care să susţină activitatea deplanificare şi executare a proiectelor de infrastructură prioritare prin intermediulunor specialişti cu expertiză globală semnificativă

Principalele proiecte de infrastructură ce urmează a fi incluse în cadrul director descris maisus, pe domenii, sunt:

Domeniul rutier

Autostrada Bucureşti-Ploieşti-Brasov (tronsonul Comarnic-Brasov).
Autostrada Sibiu - Râmnicu-Vâlcea

Domeniul feroviar

Linie de cale ferată de mare viteză pe Coridorul IV Pan-european (Arad -Timisoara - Caransebeş - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Calafat/Bucureşti)
Reabilitarea liniei de cale ferată de pe Coridorul IV Pan-european Braşov -Simeria
Reabilitarea liniei de cale ferată de pe Coridorul IV Pan-european Frontieră -Curtici - Simeria

Domeniul naval

Extinderea digului de larg în Portul Constanţao Canalul Dunăre - Bucureşti (parteneriat public - privat).
Reabilitarea infrastructurii pe canalul Dunăre - Marea Neagră

Domeniul informaţii de interes public

Sistemul Informatic Integrat de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
Sistemul Informatic Integrat de Acces Electronic la Justiţie

MEDIU

Politica în domeniul protecţiei mediului are scopul de a garanta generaţiei actuale şi celorviitoare un mediu curat şi sănătos, care să asigure protejarea naturii, calitatea vieţii, încorelare cu o dezvoltare economică verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid decarbon și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor. Urmarim imbunătăţirea infrastructurii de mediu şi reducerea decalajului existent faţă dealte state membre ale UE, conservarea biodiversităţii, reducerea poluării şi îmbunătăţireacalităţii aerului si, in acelasi timp, promovarea producţiei de energie din surse alternative,regenerabile şi nepoluante si stimularea creşterii economice durabile, cu accent pe creareade noi locuri de muncă "verzi". Un instrument esential va fi creşterea gradului de absorbţie afondurilor europene prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, precum si pregatireaCadrului Financiar Multianual 2014-2020.Acordam o atentie speciala imbunătăţirii gradului de transparenta a luarii deciziilor, precumsi conştientizarii, informarii, consultarii şi participarii tuturor cetăţenilor în luarea deciziilorprivind mediul.Protecţia mediuluia. Combaterea schimbărilor climatice Finalizarea Strategiei Nationale privind Schimbarile Climatice pentru perioada 2013 -2020, care vizeaza reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră in acord cuangajamentele asumate prin pachetul Energie Schimbari climatice Elaborarea Planurilor de Actiune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,în sectoarele care intră sub incidenţa Deciziei nr. 406/2009/CE privind efortul statelormembre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (sectoare care nu intra subincidenta schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii cu efect de sera) Sprijinirea autoritatilor locale pentru dezvoltarea unor strategii proprii privindcombaterea schimbarilor climatice la nivel local. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru îndeplinirea, până în 2020, aangajamentelor asumate de România pentru implementarea pachetului "Energieschimbări climatice"o Finanţarea, prin Fondul pentru Mediu, a proiectelor publice și private, care auca rezultat demonstrabil reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră(eficienţa energetică în sectorul industrial, rezidenţial și public, recuperareagazului metan de la depozitele de deșeuri și utilizarea acestuia ca resursăenergetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă); 96o Finanţarea proiectelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dinveniturile obţinute din licitaţiile sub prevederile ETS, care se realizeazacentralizat la nivel European;o Imbunătăţirea dialogului cu operatorii care intră sub incidenţa prevederilorschemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera(ETS), în scopul conformării cu cerinţele impuse de aceasta; Adaptarea la efectele schimbarilor climatice o Finalizarea Strategiei nationale de adaptare la efectele schimbarilor climatice, in acord cu Carta europeana a adaptarii;o Dezvoltarea colaborării cu celelalte autorităţi publice centrale și localepentru dezvoltarea Planurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice.o Imbunatatirea cadrului legislativ a metodologiilor, normelor sireglementarilor in domeniul sistemului national de meteorologie, in vedereapunerii in aplicare a planului de actiuni o Reducerea vulnerabilităţii pe termen mediu si lung la efectele schimbărilorclimatice prin dezvoltarea planurilor de actiuni la nivel central, regional silocal privind adaptarea la efectele schimbarilor climaticeb. Conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale Aprobarea şi implementarea Strategiei naţionale şi a Planului de Acţiune privindconservarea biodiversităţii 2013-2020; Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional pentru un management coerent alreţelei de arii naturale protejate; Cartarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes comunitarşi stabilirea sistemului de monitorizare a stării de conservare a acestora; Planuri de management pentru ariile naturale protejate; Stabilirea metodologiilor de acordare a compensaţiilor pentru proprietarii şiconcesionarii de terenuri aflate în ariile naturale protejate; Stabilirea unui sistem unitar de management al speciilor strict protejate; Evaluarea economică a serviciilor asigurate de sistemele ecologice naturale şiseminaturale. Implementarea conceptului privind pastrarea integritatii si functionarii sistemelorecologice, managementului durabil al resusrselor naturale din componentele marinesi terestre ale zonei de coasta Masuri privind managementul integrat al zonei costiere pentru asigurarea sistemuluisuport necesar conservarii resurselor aferente zonelor de coasta, ca parte a reteleieuropene Natura 2000, desemnata conform prevederilor comunitare in domeniuc. Revitalizarea Deltei Dunării prin management adaptativ bazat pe conservareabiodiversităţii şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale: 97 Inventarierea şi cartarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice deinteres conservativ; Stabilirea metodologiilor și a sistemului de monitorizare a stării de conservare ahabitatelor naturale și a speciilor de interes comunitar; Plan de management integrat al Deltei Dunării; Stabilirea sistemului de monitorizare a traficului pe canalele şi lacurile din DeltaDunării; Sistem de canalizare şi alimentare cu apă şi sistem de management integrat aldeşeurilor pentru toate localităţile situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „DeltaDunării" Crearea unor mecanisme care să susţină dezvoltarea durabilă a comunitatilor şicreşterea standardelor de viaţă pentru populaţia locală Program multianual de finanţare pentru Delta Dunăriid. Managementul deșeurilor și substanţelor periculoase Transformarea deșeurilor într-o resursă, potrivit Foii de parcurs a UE privindutilizarea eficientă a resurselor Planificare strategica la nivel zonal a gestionării deșeurilor pentrucompletarea/realizarea investiţiilor necesare îndeplinirii obiectivelor europene îndomeniu. Accelerarea realizarii sistemelor integrate de gestiune a deșeurilor, inclusiv prinîmbunătăţirea absorbtiei fondurilor europene; Extinderea și îmbunătăţirea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor; Creșterea cantităţii de deșeuri intrate în circuitul de reciclare; Imbunătăţirea capacităţii instituţionale în domeniul managementului chimicalelor Eficientizarea cooperării cu Agenţia Europeană pentru Produse Chimice.e. Evaluarea şi îmbunătăţirea calităţii aerului; controlul poluării industriale Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului naţional de monitorizare a calităţii aerului; Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonele rezidenţiale; Prevenirea şi controlul poluării industriale prin:o asigurarea investiţiilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor stabilite înTratatul de Aderare a României la UEo adoptarea de către industrie a celor mai bune tehnici disponibile în temeiulDirectivei privind emisiile industrialeo Intensificarea controlului aplicării legislaţiei în domeniu Imbunatatirea sistemului de prognoza, avertizare si informarea populatiei precum sicapacitaea de raspuns in caz de accidente: radiologic, chimic, inclusiv in contexttransfrontier. f. Protecţia solului şi a subsolului o Aprobarea Strategiei nationale pentru gestionarea durabila a siturilorcontaminateo Reducerea suprafeţelor siturilor contaminate, reducerea efectelor de hazardgeologic natural şi antropico Garantarea faptului că deciziile legate de exploatarea terenurilor, adoptate latoate nivelurile, ţin seama în mod corespunzător și de impactul asupra mediului,nu numai de cel social și economicIntegrarea politicii de mediu în celelalte politici sectoriale și aplicarea principiilor dezvoltăriidurabile Efectuarea de evaluări ex-ante sistematice ale impactului social, economic și demediu al tuturor iniţiativelor politice la nivel naţional, pentru a se asigura coerenţa șieficacitatea acestora Monitorizarea aplicării Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, pe baza unorindicatori cuantificabili Creşterea rolului Comitetului interministerial de integrare a politicii de mediu încelelalte politici sectoriale Crearea unor mecanisme eficiente pentru îmbunătăţirea cooperării între autorităţi înscopul unei mai bune reglementări în domeniul protecţiei mediuluiModernizarea şi întărirea capacităţii administrative în domeniul mediului Dezvoltarea capacităţii instituţionale în domeniul protecţiei mediului și asigurareaunei instruiri sistematice a personalului Întărirea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene în cadrul POS Mediu Eficientizarea procesului/actului de control privind conformarea cu cerinţele demediu în desfășurarea oricăror activităţi cu impact de mediuÎmbunătăţirea gradului de educare și conştientizare, informare, consultare şi participare atuturor cetăţenilor în luarea deciziilor privind mediul Conștientizarea cetăţenilor cu privire la protecţia mediului Promovarea educaţiei ecologice, stabilirea unui parteneriat cu Ministerul Educaţieipentru stabilirea de curricule specifice Sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale în procesul de conștientizare acetăţenilor cu privire la protecţia mediului Asigurarea unei mai mari transparenţe a procesului de luare a deciziei Dinamizarea comunicării cu societatea civilăÎmbunătăţirea calităţii vieţii în cadrul comunităţilor o Dezvoltarea durabilă a orașeloro Creşterea suprafeţei spaţiilor verzi - obiectiv de 26 mp/locuitor o Dezvoltarea în jurul marilor zone urbane a unor spaţii verzi complexe,formate din spaţii împădurite şi luciu de apăo Finalizarea relocării în periurban a operatorilor economici generatori de noxe,zgomot şi pulberio Conformarea cu standardele europene de mediu prin dezvoltareainfrastructurii de apa-canal si statii de epurare si cresterea calitatii serviciiloraferenteo Creşterea ponderii transportului în comun, a interconectării sale şi facilitareamijloacelor de transport „verzi"o Planificarea amenajării urbane şi elaborarea Regulamentului de urbanismbazat pe principii ecologiceo Intărirea controalelor și sancţiunilor pentru respectarea curăţeniei urbane.Alimentaţie sănătoasă Susţinerea unei agriculturi ecologice şi a produselor agricole ecologice ca opţiunestrategică de dezvoltare pentru România Unificarea şi clarificarea cadrului legal naţional privind organismele modificate genetic.Achiziţii publice verzi Promovarea achiziţiilor publice verzi şi introducerea criteriilor de mediu şi sociale care săpermită îmbunătăţirea calităţii produselor si serviciilor oferite cetatenilor. Încurajarea achiziţiilor publice verzi prin elaborarea şi aprobarea unui Plan de Acţiunepentru Achiziţiile Publice Verzi care să urmărească:o promovarea modelelor de producţie şi consum durabile;o încurajarea dezvoltării şi aplicării tehnologiilor curate şi prietenoase cu mediul;o stabilirea de criterii privind achiziţiile de produse şi servicii verzi. Informarea şi conştientizarea autorităţilor publice cu privire la importanţa promovăriiachiziţiilor de produse şi servicii verzi.

MUNCĂ

Se are în vedere asigurarea unui cadru legislativ flexibil pentru creşterea ratei de ocupare aforţei de muncă, promovarea principiului flexicurităţii, dar şi creşterea calificării şi prinaceasta, a productivităţii muncii, în paralel cu degajarea presiunii asupra angajatorului prinreducerea barierelor administrative şi diminuarea contribuţiilor sociale.

DIRECȚII DE ACȚIUNE

Ocuparea forţei de muncă

Creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, cu focalizare pe următoarele grupuri ţintă: tineri cu vârste între 15 şi 25 de ani; lucrători cu vârsta între 50 şi 64 de ani; femei;lucrători necalificaţi; persoane cu handicap; persoane cu responsabilităţi familiale complexe; minorităţi etnice, inclusiv minoritatea romă. Stimularea investiţiilor care au ca destinaţie îmbunătăţirea condiţiilor de muncă alesalariaţilor, cu accent pentru locurile de muncă verzi; Creşterea calificării şi implicit, a productivităţii muncii prin promovarea programelorde formare profesională a salariaţilor, adaptate la oportunităţile de dezvoltareeconomică; Susţinerea celui de al treilea sector, economia socială și a întreprinderilor sociale,având drept scop creșterea coeziunii și inserţiei sociale a persoanelor provenind dingrupuri vulnerabile prin înfiinţarea, în interes local, de noi locuri de muncă şi/sau serviciisociale. Introducerea procedurii de şomaj parţial care să permită, pe o perioadă limitată,cumularea veniturilor din muncă în regim part-time cu o parte din indemnizaţia deşomaj. Introducerea cazierului social în raport cu accesul la achiziţiile/ contractele publiceprin interdicţia de a participa la orice formă de atribuire de contracte de achiziţii saulucrări publice a acelor agenţi economici care au utilizat forme de muncă la negru,exploatare în muncă sau au utilizat minori pentru munca de noapte, la înălţime sau încondiţii meteorologice adverse, în ultimii 2 ani. Reducerea fenomenului muncii la negru şi întărirea disciplinei fiscale concomitentcu reducerea barierelor şi costurilor administrative pentru angajator, cu până la 18%,prin crearea cardului de asigurat în sistemul asigurărilor sociale - elementul de bază alsistemului integrat unic de asigurări sociale (ghişeu unic electronic), care va creştetransparenţa informaţiilor personale prin posibilitatea beneficiarului de a accesainformaţiile privind asigurările sociale proprii dar și a controlului din birou; Limitarea fenomenului de „migraţie a creierelor"; Promovarea unei legislaţii în favoarea tinerilor prin care să fie asigurate tranzitulcoerent de la sistemul educaţional către piaţa forţei de muncă precum şi echilibrul întreviaţa profesională şi cea personală prin creşterea accesului la servicii sociale pentruîngrijirea copiilor și a persoanelor în situaţie de dependenţă; Stimularea și extinderea măsurilor de încurajare a angajării tinerilor pe piaţa muncii,în special a celor proveniţi din centrele de plasament şi a persoanelor cu handicap; Stimularea dezvoltării unei reţele de specialişti pentru consiliere şi informare privindlocurile de muncă pentru persoanele cu handicap. Promovarea de programe integrate pentru incluziunea socială a romilor, pornind dela creşterea ratei de ocuparea a acestora şi consolidarea relaţiei dintre autorităţileguvernamentale cu organizaţiile nonguvernamentale, pentru a identifica nevoileacestora.Salarizare Susţinem egalitatea de şanse, inclusiv privind eliminarea diferenţelor salariale întrefemei şi bărbaţi pe piaţa muncii. Creşterea progresivă a salariului minim pe economie până în anul 2016 până la 1.200 lei. Reducem treptat, în următorii 4 ani, CAS-ul datorat de angajator cu 5 puncteprocentuale, până în 2016.Pensii Introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale (Pilonul IV) bazat pecontribuţia asiguratului și a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii saudomenii de activitate, eliminându-se astfel nedreptăţile create beneficiarilor pensiilorspeciale de noua lege a pensiilor și totodată se creează posibilitatea pentru stimulareape termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzură. Creșterea responsabilităţii pentru veniturile de bătrâneţe a persoanelor care lucrează înactivităţi ocazionale și sezoniere, în special în agricultură, prin crearea unui sistem depensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, având în vedere specificulacestor activităţi. Pornind de la convingerea că sustenabilitatea unui sistem de pensii ţine de aplicareaprincipiului contributivităţii, prin acumulare, şi al responsabilităţii individuale, vompromova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat de conturi individuale deeconomisire care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuiresi totodată din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului. În acest sens, vomsusţine schimbarea principiilor care guvernează sistemul public de pensii, prin centrareasistemului pe principiul contributivităţii și al responsabilităţii individuale printr-un sistemde conturi individuale de economisire pentru pensia publică (Pilon I) cu asigurarea peperioada de tranziţie către noul sistem a măsurilor de atenuare a costurilor reformei,fără afectarea veniturilor beneficiarilor în plată sau cu perioadă de acumulare mică. Degrevarea bugetului asigurărilor sociale de stat de cheltuieli care pot fi suportate dinalte surse de finanţare - ex. plata de la bugetul de stat a indemnizaţiei de însoţitor,acordată invalizilor de gradul I.Asistenţă socială Reforma sistemului de asistenţă socială prin transformarea acestuia dintr-un sistempasiv în unul proactiv. Schimbarea accentului de pe asistenţa acordată individului peconstruirea măsurilor de protecţie socială în jurul protecţiei familiei, prin creştereagradului de securitate socială dar și al responsabilităţii individuale printr-o politicăsocială centrată pe copil şi familie, care să încurajeze o îmbătrânire demnă şi bazată peun sistem integrat de servicii şi prestaţii sociale pentru grupurile vulnerabile; Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin creşterea calităţii serviciilor oferite familiei, cum ar fidezvoltarea serviciilor educaţionale şi de supraveghere din învăţământul preşcolar saude îngrijire prin programe after-school, servicii pentru persoane cu handicap, serviciipentru vârstnici şi pentru persoane aflate în stare de dependenţă faţă de terţi din motivemedicale, simultan cu stimularea angajatorilor pentru dezvoltarea acestor serviciifolosite de proprii salariaţi; Reducerea sărăciei pentru 580.000 persoane până în anul 2020. Combaterea sărăciei şi promovarea incluziunii şi protecţiei sociale prin asigurarea unuisistem de asistenţă socială bazat pe un mecanism instituţional de identificare, evaluareşi intervenţie pentru toate cazurile de risc social. Dezvoltarea serviciilor sociale în paralel cu reducerea volumului prestaţiilor financiaredirecte, acordate beneficiarilor, precum și dezvoltarea sistemului de utilizare a tichetelorsociale. Stimularea investiţiilor publice şi private într-un sistem integrat de asistenţă socialăperformant, pentru protecţia persoanelor în vârstă, cu handicap, fără locuinţă şi fărăvenituri şi a altor persoane aflate în situaţii de risc social şi care au nevoie permanentsau temporar de protecţie. Protejarea consumatorului vulnerabil prin acordarea unui ajutor suplimentar pentruplata facturii la energie. Dezvoltarea serviciilor sociale pentru îngrijirea copiilor şi a persoanelor dependente defamilie şi sprijinirea recunoaşterii muncii la domiciliu a îngrijitorilor.Protecţia familiei şi copilului Promovarea unor mecanisme de sprijin a părinţilor şi de asigurare a unui echilibru întreviaţa de familie şi cea profesională, prin standardizarea calităţii în domeniul îngrijirii petimp de zi a copiilor, în sistem integrat de îngrijire şi educare, în creşe, servicii de zi şibone acreditate şi calificate şi a sistemului de monitorizare pentru asigurarea calităţiiacestor servicii. Asigurarea accesului la o bună îngrijire şi educaţie preşcolară prin consolidarea şidezvoltarea reţelei de creşe, grădiniţe şi a programelor de tip "after-school" precum şi crearea de deductibilităţi pentru angajatorii care amenajează creşe sau grădiniţe inclusivîn sediile proprii pentru copiii angajaţilor; Actualizarea strategiei pentru persoanele vârstnice pornind de la nevoile multiple alepersoanei vârsnice şi a principiului acordării priorităţii prevenţiei şi a susţinerii serviciilorla domiciliu. Realizarea unui cadru legal și instituţional special privind dependenţa şi adicţiile, cuservicii specializate pentru dependenţa funcţională datorată vârstei, handicapului,adicţiilor şi pentru bolnavii în stare terminală. În vederea asigurării unei corecte utilizări a fondurilor exclusiv în scopul pentru care aufost colectate, va fi realizată o nouă arhitectură a sistemului de protecţie socială, prindirecţionarea clară a fondurilor provenite din contribuţii şi taxe speciale; Creşterea capacităţii de detectare a riscurilor de eroare, fraudă, corupţie asuprabugetului alocat prestaţiilor sociale prin mărirea sancţiunilor, întărirea cadrului legal alinspectorului social, creşterea interoperativităţii pentru controlul încrucişat din birou,având costuri administrative reduse; Elaborarea legislaţiei secundare privind violenţa în familie şi realizarea în fiecare judeţ aunui serviciu de tip rezidenţial pentru victimele violenţei în familie. Includerea principiilor coeziunii sociale și a egalităţii de gen în toate politicile publice șiîntărirea capacităţii de monitorizare a aplicării acestora.

DIALOG SOCIAL

Restabilirea rolului instituţiei dialogului social de componentă fundamentală a statuluide drept şi a democraţiei. Restabilirea legăturilor cu componentele societăţii pentru a reconsolida legăturile deîncredere dintre guvernanţi şi guvernaţi. Reluarea la nivel instituţional al dialogului social, prin implicarea partenerilor sociali(sindicate, patronate, ONG-uri) în actul decizional. Reluarea discuţiilor privind aducereade îmbunătăţiri legislative pe următoarele domenii: sindicate, contracte colective demuncă, conflicte de muncă, patronate, funcţionari publici, inspecţia muncii, codulmuncii, societăţi comerciale ş.a.m.d.

SĂNĂTATE

Sistemul nostru de îngrijire a sănătăţii, cu instituţiile sale și profesioniștii din sănătate,aşează pacientul în centrul preocupărilor sale. Conceptul social pe care se fundamenteazăsistemul sănătate este bazat pe principiile de acces universal la asistenţă medicală decalitate şi, prin urmare, presupune aplicarea principiului solidarităţii în finanţare. Una dintre principalele sarcini pentru Guvern va fi identificarea şi sistematizarea direcţiiloroptime de acţiune pentru implementarea măsurilor de reformă în cadrul unui proceslegislativ amplu, care să permită satisfacerea aşteptărilor populaţiei dar şi al mediului politic. Trebuie redată cetăţenilor încrederea în sistemul de sănătate, prin accesul civilizat laserviciile medicale de care au nevoie, precum şi redarea demnităţii personalului medical.Obiectiv generalUn sistem de sănătate care sprijină şi oferă posibilitatea cetăţenilor să atingă o stare cât maibună de sănătate şi care contribuie la creşterea calităţii vieţii acestora.Obiective specificeÎntărirea rolului sistemului de sănătate Elaborarea în cursul anului 2013 a unei strategii de dezvoltare şi modernizare asistemului de sănătate românesc pe termen scurt, mediu și lung; Promovarea politicilor de sănătate ca politici intersectoriale prin implicarea altorsectoare în creşterea stării de sănătate a populaţiei si implementarea conceptului"sanatatea in toate politicile publice"; Promovarea politicilor de sănătate bazate pe dovezi şi implicit reaşezarea ponderiicompenentelor sistemului de sănătate (servicii de sănătate publică, servicii de sănătatecomunitare, servicii preventive, asistenţă medicală ambulatorie); Dezvoltarea politicilor de sănătate în parteneriat cu organizaţiile de pacienţi/ populaţia,organizaţiile profesionale; Revizuirea sistemului de finanţare şi implementarea unui control riguros al cheltuielilorpublice; Continuarea şi îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii medicale de urgenţă princonsolidarea sistemului integrat.Managementul sistemului de sănătate Reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate prin modificarea și revizuirealegislaţiei; Crearea cadrului instituţional pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor pentrusănătate; Diversificarea competenţelor, atribuţiilor și responsabilităţilor medicilor de familie,vizând creșterea rolului asistenţei medicale primare în îmbunătăţirea continuă aperfomanţei sistemului de sănătate; Finanţarea unor politici publice în domeniul sănătăţii printr-o mai bună gestionare afondurilor europene; Elaborarea, finanţarea și implementarea programelor de screening pentru depistareaprecoce și tratarea bolilor netransmisibile, cu impact major asupra indicatorilor stării desănătate, cu prioritate pentru bolile oncolgice, cardiovasculare și cerebrovasculare; Depolitizarea managementului sistemului de sănătate prin asigurarea dezvoltării cariereiprofesionale, pe baza unui cadru instiuţional și legislativ, fundamentat pe criterii deprformanţă; Dezvoltarea structurii de integritate la nivelul ministerului sănătăţii și a structurilordeconcentrate care să asigure respectarea principiului transparenţei decizionale la toatenivelurile de funcţionare a sistemului de sănătatate; Redefinirea sistemului informaţional pentru a exclude redundanţele și a asiguravaliditatea și calitatea datelor; Dezvoltarea unui Sistem Informatic Integrat în Sistemul de Sănătate Publică, (SIISSP) casuport pentru sistemul informaţional, care să permită interoperabilitatea aplicaţiilorinformatice existente și viitoare pe baza unei arhitecturi integratoare, care să permităutilizarea eficientă a informaţiilor în elaborarea politicilor de sănătate și managementulsistemului.Organizarea serviciilor de sănătate Creşterea accesului populaţiei la servicii de sănătate de bază; Coordonarea/integrarea serviciilor de sănătate inclusiv prin identificarea şi dezvoltarearolurilor altor instituţii cu impact potenţial asupra stării de sănătate (autorităţi publicelocale, unităţi de învătământ, asistenţă socială, etc) Coordonarea îngrijirilor de sănătate prin asigurarea unor trasee optime pentru pacienţi,pe categorii de afecţiuni; Dezvoltarea de centre de sănătate ambulatorii multifuncţionale (specialităţi medicale;specialităţi paraclinice/servicii de imagistică/laborator/explorări funcţionale) Implementarea şi monitorizarea de instrumente care să asigure calitatea serviciilor desănătate/siguranţa pacienţilor; Management profesionist al programelor naţionale de sănătate Asigurarea unui sistem informaţional performant pe plan orizontal și vertical care săintegreze toate componentele sistemului sanitar. Finanţarea sistemului de sănătateÎn acest sens se vor promova măsuri referitoare la: Separarea finanţării serviciilor de sănătate în: pachet de servicii de sănătate de bază, pentru toţi cetăţenii - asiguraţi şi neasiguraţi -pachet care va cuprinde domeniile: urgenţă, prevenţie, programe naţionale de sănătate; pachet de servicii medicale suplimentare pentru cetăţenii asiguraţi în regim privat,asigurări deductibile într-o limită stabilită de Guvern; Reglementarea participării companiilor productoare de tehnologii medicale la finanţareaparţială a creşterii costurilor de utilizare a acestor tehnologii.Resursa umanăPregătirea şi atragerea de personal medical prin: Revizuirea sistemului de salarizare în direcţia flexibilizării şi stimulării performanţei sicompetitivităţii prin excluderea profesiei medicale și de asistent medical, inclusiv moaședin categoria personalului bugetar; Asigurarea formarii unui numar adecvat de categorii de personal cu preponderentapentru specialităţile deficitare; Reformarea rezidenţiatului în ceea ce privește admiterea, pregătirea și obţinereacalificărilor de specialist; Asigurarea de condiţii suplimentare/motivante, în vederea instalarii de cabinetemedicale în zonele defavorizate.Dezvoltarea unor proiecte de atragere a resurselor umane: Rezidenţiatul pe post susţinut prin facilităţi din partea comunităţilor locale Subvenţionarea chiriilor pentru medicii rezidenţi și tinerilor specialiști de la comunităţilelocale Acordarea unor facilităţi la deschiderea cabinetelor medicale ale medicilor de familie șiale medicilor din ambulatoriul de specialitate, centrelor multifunţionale, inclusivdiminuarea redevenţelor la un nivel acceptabil și coplata la utilităţi etc.InfrastructurăObiectiv fundamental: asigurarea de resurse financiare suplimentare din fonduri europeneşi prin PPP, mai ales aferente cadrului financiar multianual 2014 - 2020.Obiective specifice Reactualizarea documentaţiei şi demararea construcţiei a celor 8 spitale regionale de urgenţă, spitale de cel mai complex şi înal nivel calitativ; Dezvoltarea spitalelor judeţene de urgenţă de interes strategic şi creşterea competenţeiacestora; Finalizarea extinderii infrastructurii SMURD la nivel naţional (asigurarea de echipajeSMURD la nivel rural pentru creşterea operativităţii și prin participarea autorităţilorlocale); Menţinerea capacităţii de intervenţie prin dotarea serviciilor de ambulanţă şi SMURDutilizând programe multianuale de dotare; Recondiţionarea şi dotarea ambulatoriilor de specialitate din spitale prin programul POR,prin alte programe comunitare, prin programul cu Banca Mondială sau prin finanţare dela Ministerul Sănătăţii; Sprijinirea investiţiilor private în construcţia şi dotarea de spitale noi, prin garantareacreditelor de către statul român şi subvenţionarea parţială a dobânzilor; Dezvoltarea şi implementarea serviciilor e-health la nivel national; Reabilitarea si dezvoltarea platformelor de investigatii radiologice, terapie intensivă,radioterapie, precum și a blocurilor operatorii și a laboratoarelor de cardiologieintervenţională, neuro-radiologia intervenţională, gastroienterologia intervenţionala șialtele similare la nivelul spitalelor strategice; Înfiinţarea unor centre pentru arși în cel puţin 3 regiuni pe lângă cele din București; Dezvoltarea unor centre de chirurgie cardiovasculară padriatică și neonatală.Tehnologii medicale Dezvoltarea şi implementarea politicii de evaluare a tehnologiilor medicale; Dezvoltarea de politici specifice pentru domeniile de bază ale tehnologiilor medicale(medicamente, dispozitive medicale, echipamente de înaltă performanţă, etc.); Compensarea medicamentelor pentru pensionarii cu venituri reduse; Înfiinţarea Companiei Farmaceutice Naţionale pentru crearea diversităţii necesare asigurării pieţei cu medicamente; Dezvoltarea Unifarm, companie de import şi distribuţie pentru asigurarea continuităţiiaprovizionării şi desfacerii de medicamente pentru populaţie; Repornirea şi dezvoltarea activităţii Institutului Cantacuzino pentru asigurareaindependenţei în domeniul vaccinurilor şi promovarea unor produse la export, institutulavând rol strategic naţional şi regional; Dotarea cu echipamente performante a unor domenii de asistenţă medicală (ex.oncologie/radioterapie) Dotarea cu echipamente performante a unor domenii precum oncologie, radioterapieetc.Orientările și direcţiile de acţiune se vor detalia prin legislaţie și acte normative secundare cureferire la: Asistenţa medicală primară Asistenţa medicală de specialitate din ambulator Asistenţa medicală spitalicească Asistenţa medicală de urgenţă Asistenţa medicală de reabilitare și recuperare Asistenţa medicală a persoanelor vârstnice Îngrijirea la domiciliu și îngrijirea paliativă Asigurarea tratamentului cu medicamente în ambulator Asigurarea calităţii serviciilor de sănătate Politici de resurse umane Asigurările de sănătate Prevenţia în sănătate Auditul sistemului de sănătate și a componentelor acestuia

TINERET SI SPORT

Cand vorbim despre tineri vorbim despre viitorul acestei tari. Cand vorbim despre sanse pecare statul le acorda tinerilor aflati la inceput de drum, vorbim despre sanse pe care statulle da viitoarei societati, si cand vorbim despre speranta de viata crescuta si calitate a vietiinu putem sa omitem importanta sportului. Eu cred intr-o constructie puternica, intr-unviitor mai bun pentru tineri si pentru Romania. Programul de guvernare pentru tineret sisport trebuie sa urmareasca integrarea tinerilor pe piaţa muncii, printr-un program deasistenţă specială a acestora, de către instituţiile guvernamentale de profil, de la absolvire şipână la încadrarea în muncă; asigurarea condiţiilor pentru formarea continuă, pentrumenţinerea nivelului de cunoştinţe şi competenţe la un nivel competitiv pe piaţa muncii;asigurarea condiţiilor pentru o viaţă intelectuală, culturală şi sportivă corespunzătoare,prin dezvoltarea şi modernizarea reţelei instituţiilor culturale, artistice şi sportive din mediulurban şi rural; asigurarea condiţiilor de trai decente, prin acces la o locuinţă în sistem ANL,în cazul în care tânărul nu deţine în familie alte proprietăţi; introducerea de facilităţi fiscalepentru tineri care îşi întemeiază o familie.

PRINCIPII

Politicile în domeniul tineretului au la baza urmatoarele principii generale: elaborarea si promovarea unor strategii globale si integrate si fundamentareaacestora în baza rezultatelor cercetarilor sociale actuale; asigurarea participarii tinerilor la deciziile care îi vizeaza, inclusiv la elaborarea,promovarea si realizarea politicilor în domeniul tineretului, în special prinintermediul structurilor neguvernamentale de tineret si pentru tineret; sporirea gradului de participare a tinerilor la viata publica si încurajarea acestora învederea asumarii responsabilitatilor individuale sau de grup; sprijinirea si îndrumarea tinerilor în vederea participarii active a acestora la viataeconomica, educationala si culturala a tarii; stimularea cooperarii autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale custructurile neguvernamentale de tineret si pentru tineret, prin înfiintarea de consiliiconsultative constituite din organizatiile neguvernamentale de si pentru tineret depe lânga fiecare autoritate sau institutie publica centrala ori locala care gestioneazafonduri destinate tineretului; garantarea dreptului la educatie, instruire si specializare profesionala; stimularea accesului tinerilor la informatie si tehnologii informationale; stimularea mobilitatii în rândul tinerilor; stimularea voluntariatului în rândul tinerilor; promovarea dialogului intercultural si combaterea rasismului, xenofobiei siintolerantei în rândul tinerilor.

DIRECTII DE ACTIUNE

TineretEducatie Program national de tabere tematice pentru elevi Stimularea tinerilor din mediul rural sa mearga la scoala Bursele sociale "trebuie" sa acopere cheltuielile de masa, rechizite si cazare necesaretinarului pentru o luna de studiu. Burse de merit pentru elevi realizate in parteneriat cu autoritatile locale. Burse de merit pentru studenti Crearea unui sistem real de intership in administratia publica centrala si localapentru studentii cu rezultate deosebite si oferirea unui numar de locuri anual insistemul public absolventilor cu rezultatele cele mai bune. Construirea de programe educaţionale de tipul a doua şansă pentru cei care auabandonat şcoala înainte de finalizarea studiilor;Integrarea pe piata de munca Crearea de locuri de munca, acordarea de facilitati fiscale angajatorilor Programe de integrare în societate a copiilor care au crescut în căminele de copii,şcoli de corecţie sau sunt expuşi unor riscuri de tipul substanţelor care asigurădependenţă gravă (alcool, droguri etc.); Programe de sprijinire a tinerilor care provin din anumite zone defavorizate; Acordarea de facilităţi fiscale pentru tinerii români din străinătate care activează înanumite domenii de interes (ex.: informatică, cercetare, inovare, transfer tehnologicetc.) şi care decid să profeseze în ţară;Locuinte pentru tineri Conform statisticilor, familiile tinere nu au posibilitatea de a-si procura propria casa.Acesta este si unul dintre principalele motive pentru care tinerii ne pleaca din tara. Pretul de achizitie al locuintelor pentru tineri va fi mult diminuat. Prin implicareaautoritatilor locale (primarie, consiliul judetean) si a guvernului se va ajunge ladiminuarea substantiala a pretului locuintelor.

DIRECTII DE ACTIUNE SPORT

In ceea ce priveste sportul, politicile guvernamentale vor incuraja dezvoltarea sportului de inaltaperformanta, un excelent mijloc de a promova Romania, de a intensifica sentimentul de mandrienationala, dar si a sportului de performanta si a celui de masa.111 Întărirea statutului orelor de educaţie fizică în şcoli prin îmbunătăţirea conţinutului şia modalităţilor de predare, a controlului acestora şi a modernizării activităţiicluburilor sportive şcolare şi a liceelor cu program de educaţie fizică; Implicarea României în organizarea unor competiţii sportive naţionale şi internaţionale de anvergură, aşa cum este cazul Festivalului Olimpic al TineretuluiEuropean, care urmează să se desfăşoare în Romania în 2013 cu circa 170 de ţări participante, circa 9.000 de persoane etc., fiind cel mai mare proiect competiţionalsportiv din ţara noastră din ultimele decenii; Intensificarea măsurilor de supraveghere şi control a activităţii sportive a tuturorstructurilor sportive; Modernizarea bazelor sportive naţionale aparţinând ANS şi COSR pentruîmbunătăţirea condiţiilor de pregătire a loturilor naţionale şi olimpice; Reorganizarea, impreuna cu Ministerul Sanatatii, a Institutului de MedicinăSportivă, a Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport şi a şcolii de antrenoridupă modele occidentale şi înfiinţarea unui Centru Naţional de Refacere şiRecuperare Sportivă. Organizarea de campionate şcolare şi universitare în cel puţin 10 ramuri de sport.

TRANSPORTURI

În ultimii 20 de ani România şi-a proiectat politicile publice în domeniul transporturilor atâtîn contratimp cu cele ale Uniunii Europene dar şi cu propriile interese pe termen lung. Unadintre problemele majore ale României, cu impact negativ semnificativ asupra stăriieconomice și sociale a ţării este absenţa unei reţele satisfăcătoare de transport rutier rapid(autostrăzi și drumuri expres). România are în acest moment puţin peste 500 de kilometri deautostradă în operare și aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcţie. Cu toateacestea, există foarte multe tronsoane de drum naţional unde se remarcă valoriextraordinare de trafic (de peste 11000 de vehicule pe zi), ceea ce reclamă existenţa unorautostrăzi sau drumuri expresÎn privinţa reţelei de drumuri convenţionale, se poate afirma că doar 35% din totalul dedrumuri naţionale și 15% din drumurile judeţene se află într-o stare bună sau foarte bună.Restul reţelei înregistrează probleme semnificative privind capacitatea portantă, planeitateaşi / sau starea lucrărilor de artă. În plus, anumite tronsoane de drum reabilitate saumodernizate în ultimii 20 de ani au suferit degradări importante din cauza lipsei întreţinerii.În ceea ce priveşte transportul pe calea ferată, sistemul feroviar din România a cunoscut înultimele decenii o degradare accentuată cu implicaţii periculoase în siguranţa şi securitateatraficului susţinută de o subfinanţare cronică ceea ce a condus la efecte nocive şi greu deînlăturat. România evoluează încă în contratimp cu celelalte state membre UE, undeponderea transportului auto scade, spre deosebire de ţara noastră în care aceasta creşte,fiind absolut necesară punerea în acord cu tendinţele şi obiectivele stabilite la nivelul UEÎn transportul aerian România, deşi numărul de aterizări şi decolări este ridicat, valoric seînregistrează venituri mici deoarece majoritatea operatorilor sunt străini. Transportul maritim pe scurtă distanţă şi transportul fluvial pot contribui ladescongestionarea unor infrastructuri rutiere sau feroviare. Aceste două moduri detransport au rămas încă exploatate sub posibilităţi, atât din cauze transfrontaliere, cât şi dincauza stării infrastructurii portuare.De asemenea, România nu are un operator de transport intermodal de anvergurăinternaţională, ceea ce semnifică, din nou, întârzierea aşezării ţării noastre în tendinţeletransportului european. Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurareainfrastructurii şi serviciilor capabile să fie suportul activităţii economice şi sociale, pentruîmbunătăţirea calităţii vieţii. Pentru atingerea acestui obiectiv general şi a obiectivelor specifice din toate domeniile detransport, vor fi susţinute măsuri generale şi acţiuni obligatorii precum puncteleintermodale naţionale, modernizarea infrastructurii de transport rutier şi feroviar,modernizarea aeroporturilor naţionale, respectiv a infrastructurii de transport naval,maritim şi fluvial. Pentru finantarea lucrarilor, se vor folosi cu prioritate fonduri europene si fonduri extrabugetare.

INFRASTRUCTURA RUTIERĂ

Obiectiv generalStrategia privind infrastructura rutieră din România are în vedere preluarea eficientă atraficului, dezvoltarea regională echilibrată, eliminarea decalajelor, un sistem eficient degestionare și întreţinere a tuturor drumurilor naţionale.Obiectiv specificConsiderând construcţia unei reţele eficiente de autostrăzi și drumuri expres ca fiind ceamai importantă prioritate în domeniul transporturilor pe termen scurt și mediu. Măsuri Plecând de la o prioritizare clară în construcţia de autostrăzi, strategia presupune construirea principalelor axe autostradale strategice ale României, astfel: Finalizarea Autostrăzii Nădlac - Arad - Bucureşti pentru a lega România de Europa (Coridorul IV) Finalizarea Autostrăzii Transilvania Realizarea Autostrăzii Bucureşti - Ploieşti - Braşov prin finalizarea tronsonului Braşov - Predeal - Comarnic Demararea lucrărilor la Autostrada vest - est Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni; Realizarea Coridorului IX paneuropean - Autostrada Bucureşti - Ploieşti - Focşani -Bacău - Paşcani. Demararea proiectului Autostrăzii de Sud București - Alexandria - Craiova -Drobeta-Tr.Severin - Timișoara. Finalizarea centurii Bucureşti la profil de autostradă (nord şi sud) În strânsă concordanţă cu strategia construcţiei de autostrăzi, vor fi realizatecoridoare de legătură cu acestea prin intermediul drumurilor europene şi drumurilorexpres analizate din perspectiva tipurilor de coridoare cu trafic intens, înconcordanţă cu definirea polilor de dezvoltare şi aferente regiunilor de dezvoltare.Drumurile europene și drumurile expres vor reprezenta o alternativă, pe distanţe 114medii, la utilizarea autostrăzilor, pentru cei care nu doresc/nu pot plăti taxele deautostradă. Aceste drumuri vor face legătura între axele stradale și vor avea ogeometrie care să permită transformarea lor ulterioară în autostrăzi, implicândcosturi cât mai mici. Șoselele de centură pentru orașele aflate pe viitoare coridoare autostradale sau dedrum expres vor fi construite exclusiv în profil rutier rapid. Astfel, programul deconstrucţie a variantelor de ocolire va continua prin realizarea a 50 de variante deocolire. De asemenea va fi continuat programul de reabilitare a podurilor si pasajelor; Pentru a reduce semnificativ durata și costul proiectelor de modernizare adrumurilor publice, precum și pentru a minimiza impactul asupra mediuluiînconjurător, va fi utilizată pe scară largă tehnologia de reciclare in situ a drumurilor. Prin Programul Naţional de Reciclare in situ a Drumurilor (PNRD) guvernul va urmăriaducerea până în 2016 în stare bună sau foarte bună a 75% din reţeaua de drumurinaţionale și a 55% din reţeaua de drumuri judeţene. Ministerul Transporturilor va fiimplicat activ în modernizarea drumurilor judeţene, acestea fiind preluate înadministrarea sa pe perioada modernizării sau reabilitării. Pentru a preveni degradarea șoselelor naţionale reabilitate în anii '90 în cadrulEtapelor I - III de reabilitare a drumurilor naţionale, în perioada 2013 - 2014 vor fi efectuate lucrări de reciclare in situ pe arterele cu cele mai sporite valori de trafic. În privinţa balastierelor şi a carierelor de piatră pentru materii prime pentru a limitaimportul materialele de construcţii și încurajarea exploatării, în mod raţional,resurselor materiale, vor fi promovate programe naţionale de exploatare aresurselor naţionale de către firmele românești. Resursa financiară pentru autostrăzi trebuie să fie bazată pe atragerea finanţăriiprivate, prin promovarea Parteneriatului Public-Privat (PPP). Pe lângă implicarea pescară largă a capitalului privat în construcţia de autostrăzi, pentru proiectele deja înexecuţie sau în curs, finanţarea de la bugetul de stat va fi asigurată prioritar şiconstant. Asigurarea finanţării va fi garantată prin lege, care să prevadă alocarea financiarămultianuală pentru investiţiile în infrastructură. Strategia de taxare a reţelei de autostrăzi va fi una unitară, concepută în aşa fel încâtcostul de utilizare a acesteia să fie optim. Taxarea autostrăzilor va fi realizată însistem electronic (mai ieftin de implementat și de operat, și mai practic pentruutilizatori). Se va realiza o restructurare de amploare a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, principalele criterii fiind separarea completă a activităţii demanagement de proiect de activitatea de întreţinere şi administrare a drumurilor,precum şi organizarea de companii de management de proiect independente, carevor putea rezolva rapid şi eficient problemele apărute în decursul execuţiei. Reducerea numarului de accidente in traficul rutier prin reluarea Programului de eliminare a „punctelor negre" din trafic, cu prioritate pe DN 1, imbunatatirea si marirea capacitatii de control in trafic si introducerea de tehnologii noi demonitorizare a traficului.

INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ

Obiectiv generalRealizarea unui sistem feroviar modern şi durabil în scopul creşterii vitezei de transport șiasigurării unor servicii de calitate, în condiţii de maximă siguranţăMăsuri Implementarea restructurării companiei în vederea redresării economico-financiare inconformitate cu Acordul cu Fondul Monetar Internaţional. Negocierea cu Uniunea Europeană a unui nou coridor european în cadrul TEN-T, pe axaVest-Est (Budapesta - Odessa), în contextul unei abordări strategice integrate apoliticilor în domeniul transporturilor şi dezvoltării regionale, coridor care să asigurelegătura între statele ex-sovietice (bine dezvoltate feroviar, mari furnizoare de materiiprime si mari consumatoare de produse finite) şi centrul si vestul Europei Din cei aproximativ 15.000 km de cale ferată desfăşurată, 60% să fie adusă la standardeeuropene pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport, iar liniile rămase urmânda fi închiriate sau concesionate (în baza unor contracte ferme care să stabileascăparametrii tehnici care trebuie asiguraţi de partenerul privat), trecute în conservare(prin menţinerea terasamentului) sau chiar dezafectate; Valorificarea activelor auxiliare neutilizate prin identificarea unor soluţii alternative deexploatare a acestor active, în beneficiul căilor ferate; Reactualizarea algoritmului de calcul al TUI (taxa de utilizare a infrastructurii) în funcţiede criterii europene, printr-o politică a preţurilor bazată pe o strategie pe termen lungreferitoare la dimensionarea reţelei, calitate și utilizarea previzionată Atragerea de capital privat prin promovarea de parteneriate public - privat dar si DEparteneriate public - public, prin asociere cu alte companii de stat din Europa care auexperienţă, în vederea realizării unor proiecte precum: Construirea liniei de mare viteză pe secţiunea Curtici- Bucureşti-Constanţa; Dezvoltarea unei reţele comerciale prin asociere în vederea construirii de clădiricomerciale pe terenurile CFR. Modernizarea Gării de Nord din Bucureşti si a Garii de Nord din Timisoara. Construirea de linii noi de cale ferată si dublarea celor existente: construirea liniei noi decale ferata Vâlcele - Râmnicu Vâlcea, construirea infrastructurii feroviare de acces lapodul Calafat-Vidin, construirea si electrificarea firului II pe sectiunea Marasesti - Tecuci- Barlad - Iasi. Modernizarea a 30 de staţii de cale ferată dintre care 16 statii CF se află în executie. Modernizare instalaţiilor pentru creşterea siguranţei circulaţie - proiectul pilot deimplementare a Sistemului Feroviar European de Management al Traficului nivel 2(ERTMS nivel 2) Eliminarea punctelor periculoase de pe calea ferata astfel încât viteza comercială pe caleaferată să crească cu 30%; Implementarea unui program de modernizare şi informatizare a sistemului de dirijare,gestiune şi control al traficului feroviar;

TRANSPORTUL FEROVIAR DE CĂLĂTORI

Obiectiv generalCreşterea gradului de siguranţă şi confort prin asigurarea unor condiţii civilizate de călătorie,la standarde de calitate şi servicii ale UE în vederea atragerii unui număr suplimentar decălători pe calea ferată;Măsuri Regândirea modului de alocare a subvenţiilor pentru susţinerea transportului feroviar decălători; Implementarea unui sistem de ticketing electronic, dar şi a unui sistem de emitere alegitimaţiilor de călătorie în tren sunt măsuri care vor conduce la dezvoltarea unuitransport de călători eficient într-un sistem competitiv; Optimizarea rutelor de călători prin analiza cererii potenţiale pe fiecare rută şi abordareadiferenţiată a acestora in funcţie de caracteristicile specifice. Atragerea de investiţii pentru înnoirea şi modernizarea parcului de material rulant dindotarea CFR Călători. Optimizarea interfeţelor online, inclusiv diversificarea platformelor online de vânzare debilete, în vederea creşterii veniturilor. Implementarea unor programe de investiţii pentru respectarea normelor comunitare însensul reducerii poluării fonice şi chimice, a ecologizării spaţiilor deproducţie/mentenanţă, pentru managementul centralizat al deşeurilor. Reorganizarea pe centre de costuri şi profit, precum şi adaptarea resursei umane la noilecerinţe ale pieţei europene.

TRANSPORTUL FEROVIAR DE MARFĂ

Obiectiv generalDezvoltarea transportului de mărfuri pe CFR prin măsuri de stimulare, eficientizare şiîmbunătăţire a condiţiilor de exploatare a serviciilor.Obiectiv specific Relansarea activităţii societăţii feroviare româneşti de marfă prin management profesionist,orientat pe obţinerea de profit şi valorificarea la maximum a potenţialului acestei companiişi, abia după atingerea unui anumit nivel de creștere economică, vinderea unui pachetminoritar de acţiuni.Măsuri Reînnoirea şi modernizarea materialului rulant existent prin dotarea cu locomotiveperformante, cu producţie asimilată în România; modernizarea şi dotarea cu vagoanepentru mărfuri generale şi vagoane specializate. Gestionarea eficientă a resurselor umane; Optimizarea punctelor de triaj şi reducerea parcursurilor neproductive Dezvoltarea reţelei de transport RO-LA şi transport intermodal; Măsuri pentru atragerea transportului greu şi agabaritic şi a transportului de mărfuripericuloase;

TRANSPORTUL CU METROUL

Functionarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucuresti avind ca scop integrareatransportului public urban de suprafaţă şi subteran sub coordonarea Primariei Generalea Bucurestiului si Ministerului Transporturilor si Infrastructurii. Extinderea reţelei de metrou cuprinde finalizarea tronsonului 1 Mai - Laminorului;execuţia tronsonului Drumul Taberei - Universitate - Pantelimon; execuţia tronsonuluiPiaţa Victoriei - Aeroportul Băneasa - Aeroportul Henri Coandă. Achiziţia de material rulant trebuie să asigure înlocuirea parcului cu durata de viaţăexpirată (50% din parcul circulant), creşterea frecvenţei de circulaţie, cât şi dotareanoilor magistrale cu trenuri.

TRANSPORTUL AERIAN

Obiectiv generalAsigurarea unui transport aerian performant și accesibil, respectând standardele,reglementările aplicabile și cerinţele de siguranţă și securitateMăsuri atenţie deosebită va fi acordată celor șase aeroporturi de interes naţional strategic carevor funcţiona la nivel european şi mondial pentru a putea fi transformate în hub-uripentru Europa şi ţările ex-sovietice: Aeroportul Internaţional „Henri Coandă" Bucureşti Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu - aeroport de oraș destinatzborurilor private, utilitare Aeroportul „Traian Vuia" Timişoara - legătura cu zona vestică Aeroportul Iaşi - asigură deschiderea în zona estică a ţării Aeroportul Constanţa - scop militar şi turistic Aeroportul Cluj - zboruri regionale și domestice Dezvoltarea centrelor logistice, Pregătirea unor aeroporturi în vederea privatizării acolo unde fezabilitatea permite Stimularea intrării pe piaţă a operatorilor din domeniu şi a autonomiei aeroportuare. Dezvoltarea/modernizarea reţelei aeroportuare regionale și stimularea zborurilor pointto-point locale și regionale; Impulsionarea mediului de afaceri regional prin cresterea traficului de pasageri business Accesarea de fonduri structurale europene pentru modernizarea aeroporturilor, respectivreducerea impactului angajarii de credite necesare pentru astfel de investitii ininfrastructura Eficientizarea activităţii companiei TAROM, cel mai mare operator aerian naţional şipregătirea acestei companii pentru privatizare. Stimularea reînnoirii flotei aeriene a diverşilor operatori, în vederea reducerii consumuluide combustibil, încadrarii în schemele de emisii de CO şi a reducerii costurilor deîntretinere. Sprijinirea autorităţilor locale Cluj, Sibiu, Târgu Mureş, Satu Mare, Baia Mare, Oradea,Arad, Caransebeş, Craiova, Buzău, Iaşi, Suceava şi Tulcea pentru mentinerea siimbunatatirea standardelor de siguranta si securitate a traficului aerian Continuarea proiectului de investiţii al ROMATSA privind instalarea şi modernizareasistemului de aterizare fără vizibilitate (ILS).

TRANSPORTUL NAVAL

Obiectiv generalAsigurarea siguranţei traficului şi eficienţei ambientale a transportului naval.Măsuri Promovarea folosirii transportului pe căile navigabile interioare; Realizarea graduală a proiectelor pe Coridorul VII ce contribuie la asigurareanavigabilităţii pe Dunăre în condiţii de siguranţă, pe tot parcursul anului, pe canalelenavigabile Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă - Midia Năvodari; Dezvoltarea portului Constanţa ca port regional strategic şi includerea sa în reţeaua deautostrăzi maritime. Portul Constanţa trebuie să devină una din cele mai importanteporţi de intrare - ieşire din Europa a mărfurilor pentru Orientul Îndepărtat, folosind rutaOceanul Indian - Marea Roşie - Canalul de Suez şi coridorul Traceca. În acest sens, înportul Constanţa va fi finalizat digul de nord şi se vor crea noi dane, astfel încât portul să-şi mărească capacitatea de operare cu 50%. Modernizarea porturilor dunărene şi dezvoltarea acestora ca centre logisticeintermodale, care servesc drept sprijin la realizarea progresivă a reţelei intermodale demărfuri

Ecologizarea, modernizarea danelor şi creşterea siguranţei traficului fluvial pentru toateporturile dunărene Reorganizarea instituţiilor din domeniu, în conformitate cu legislaţia europeană. Finalizarea lucrărilor de consolidare si intretinere a malurilor, in special pe canalul Sulinasi pastrarea adâncimilor de navigaţie pe Dunărea de Jos şi bara Sulina. Reluarea programului de dezvoltare a facilităţilor pentru turişti prin finalizareaconexiunilor terminalului de pasageri din Portul Constanţa. Modernizarea terminalului de pasageri din Portul Tulcea. Modernizarea sau construirea în colaborare cu autorităţile locale a facilităţilor portuarepentru turişti în dorinţa de a mări accesibilitatea porturilor fluviale pentru turiştii aflaţi încroazieră pe Dunăre.

TRANSPORT INTERMODAL

Obiectiv generalFacilitarea schimbului modal către alte moduri de transport mai puţin poluante, precum celferoviar având astfel un impact pozitiv atât asupra economiei, cât și asupra protecţieimediului.Măsuri Realizarea a cinci centre intermodale principale (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Iaşi şiBraşov) şi a şase centre secundare (Craiova, Cluj, Târgu Mureş, Suceava, Giurgiu şi Piteşti) prin accesarea unor proiecte cu finanţare europeană. Identificarea unor soluţii financiare pentru asigurarea facilităţilor aferente transportuluiintermodal rutier şi maritim de călători şi combinat de marfă, ca factori definitorii înstrategia de protecţie a mediului şi descongestionare a şoselelor.

TURISM, IMM SI MEDIUL DE AFACERI

Sectorul turistic a fost afectat de lipsa unor politici generale ,pe termen lung ,de orientare si dezvoltare a sectorului. Din acest motiv nu au putut fi valorificate resursele naturale,culturale ,geografice ,de mediu,de patrimoniu si etnografice.Exista potential de crestere a eficientei turismului, a mediului de afaceri, a IMM-urilor, inceea ce priveste contributia la PIB si la valoarea adaugata. Una din cauzele performantei maiscazute (productivitatea si inovarea ) a IMM-urilor a fost datorata sistemului dereglementare si legislativ, care nu a recunoscut necesitatea de a trata diferit IMM-urile fatade intreprindeile mari (mai ales microintreprinderile).Obiectivul general al strategiei în domeniul Turismului, IMM şi Mediului de afaceri implică,pe de o parte, un efort de reconstrucţie, promovare şi creştere a numărului de turişti şi, pede alta parte, în implementarea de politici privind sporirea competitivităţii economice șirefacerea încrederii investitorilor şi, în general, a clasei antreprenoriale în mediul de afaceriromânesc. Aceste activităţi vizează promovarea României ca destinaţie turistică prinrealizarea unei strategii turistice naţionale, îmbunătăţiri aduse în plan legislativ, facilităţifiscale şi o serie de soluţii sectoriale în domeniul turistic. În ceea ce priveşte IMM-urile şisprijinirea mediului de afaceri, avem în vedere o serie de facilităţi fiscale pentru crearea delocuri de muncă, stimularea şi dezvoltarea sectorului IMM şi consolidarea instrumentelor degarantare şi contragarantare pentru stimularea sectorului IMM.Strategie în turism Preluarea modelului de organizare din tari cu experienta in turism, referitoare laSistemul de Turism Local pe zone omogene din punct de vedere natural si antropic,pentru a valorifica, intr-un sistem integrat, resursele locale culturale, agricole,mestesugaresti etc.; Consolidarea experientelor si traditiilor din turismul romanesc (turismul montan, delitoral, de tineret, circuitele culturale, turismul rural etc.) prin racordarea lor latendintele si practicile europene si mondiale; Dezvoltarea si promovarea produselor turistice cu valoare adaugata (turismul eco,de sanatate, de conferinte si congrese, cultural etc.); Introducerea standardelor de calitate in activitatea turistica, care devin principalinstrument de control al statului in domeniul turismului; Descentralizarea activitatii de autorizare si avizari; Promovarea si valorificarea avantajului competitiv al unor produse si serviciiromanesti (medicale, agricole, IT, industrii creative etc.).Cooperare instituţională în sprijinul promovării turistice Aşezarea unor noi relaţii între Ministerul Turismului şi Ministerul Educaţiei,Tineretului şi Sportului pentru promovarea unor programe comune privind tabereleşcolare şi studenţeşti organizate în extrasezon; Cooperarea între Ministerul Turismului şi Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecţieiSociale privind creşterea numărului de pensionari beneficiari ai programelor deîngrijire a sănătăţii în staţiunile de turism balnear; Dezvoltarea unor programe comune cu Ministerul Sănătăţii privind recuperareaforţei de muncă în staţiunile de turism balnear; Colaborarea cu Ministerul de Externe pe linia creşterii numărului de turişti care nevizitează ţara (un regim mai facil pentru acordarea de vize pentru turişti); Colaborarea cu Ministerul Culturii pe linia punerii in valoare a patrimoniului culturalsi istoric al României.Măsuri instituţionale şi legislative în domeniul turismului Adoptarea Legii Turismului, care să prevadă: legislaţia cu privire la pregătireaprofesională şi învaţământul de specialitate; legislaţia privind activitatea deautorizare şi control; legislaţia privind facilităţile fiscale pentru investiţiile în turism şipolitica tarifară; legislaţia privind parteneriatele public-private în domeniulpromovării turistice pe plan extern; Extinderea sistemului pentru colectarea şi analiza regulată a statisticilor şi studiilorde piaţă; Dezvoltarea unei reţele de centre de informare turistică în principalele zone turistice.Măsuri fiscale pentru stimularea turimului românesc Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 3 ani pentru investitii noi în cluburi deturism (hoteluri, spa, agrement, restaurante etc.), precum si pentru parcuri tematice,de distractie si echitatie; Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 5 ani pentru investitii în turismulbalnear; Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, cu conditia efectuării de investitii pentruîmbunătătirea structurii de cazare, alimentatie publică, agrement, porturi turistice siparcuri de distractie; Cresterea de 10 ori a taxelor si impozitelor pentru structurile hoteliere privatizate sinefolosite sau răscumpărarea de către stat a structurilor hoteliere privatizate silăsate în paragină, modernizarea si reprivatizarea lor; Transformarea litoralului românesc în Zonă cu statut special, cu limită teritorială de10 km pe uscat si 10 km în largul mării. Acest statut se aplică si regimului fiscalpentru cazinouri si jocuri de noroc; Oferirea de facilităti fiscale operatorilor din turism care obtin eticheta ecologicăpentru pensiunile si capacitătile de cazare pe care le detin. 122Turismul pe litoralul românesc Reglementarea juridică a situatiei plajelor printr-un nou act normativ. Plajele vorrămâne în proprietatea Consiliilor Locale si vor fi date hotelurilor în regim decomodat; Agentii economici vor fi obligati să întretină plajele conform clasificărilor hotelurilorsi prin respectarea standardelor de calitate aferente; Organizarea irigării spatiilor verzi din statiuni, a iluminatului si rezolvarea problemeicâinilor vagabonzi; Reglementarea poluării fonice şi amplasarea de bariere in larg pentru oprirea algelor; Crearea de cât mai multe parcări pe Litoral; Introducerea, în normele de clasificare a obligativitătii reabilitării exterioare ahotelurilor; Extinderea sezonului estival, precum şi obligativitatea, prin metode stimulative si maiputin corective, a deschiderii tuturor unitătilor de la data de 1 Mai, până la 30 Septembrie; Reluarea proiectului Statiunii Europa.Turismul la munte Continuarea programului "Superschi în Carpati", cu lărgirea si îmbunătătireadomeniului schiabil; Continuarea programului "Domeniul schiabil Predeal - Azuga". Acordarea defacilităti pentru investitorii care doresc să realizeze noi pârtii şi realizarea de noi pârtii prin parteneriate stat - privat; Agrement în zona Montană prin „Aqua parcuri" (Baden halle) în statiunile mari,piscine acoperite prin parteneriate comunitate locală - administratie centrală -investitor privat; Valorificarea durabila a capitalului natural unic in UE reprezentat de padurile virgineimpreuna cu fauna, flora si peisajul aferent pentru turism "ECO".Turismul balneo Un program national de refacere a infrastructurii statiunilor de tratament; Promovarea si reluarea relatiilor externe în legătură cu acest tip de turism; Promovarea turismului medical.Agroturismul Valorificarea locală a traditiilor, a atelierelor de mestesugari, promovarea zonelormai putin cunoscute si a activitătilor specifice; Rezolvarea problemei privind obtinerea avizelor de functionare în domeniul turisticrural. Trebuie facută diferentierea între operatorii cu activităti mici si cei cu activitătimari, ca si între pensiunile turistice si cele agroturistice; Un program pentru valorizarea si conservarea satelor cu un deosebit caracternatural, arhitectural, monumental sau agrar-ecologic; Programul Tradeco - Traditional si Ecologic.Turism tematic si de divertisment Reînvierea si identificarea unor festivaluri, carnavaluri, târguri si alte evenimentetraditionale, specifice diferitelor zone si regiuni din România; Dezvoltarea unor parcuri tematice (acvatice, educative sau culturale) în parteneriatpublic privat.Turismul cultural Cooperare institutională între Ministerul Turismului, Ministerul Culturii si autoritătilelocale, pentru ameliorarea calitătii, diversificării si promavării ofertei turisticeculturale; Căi de acces moderne spre obiective. Interzicerea activitatilor si amenajarilor careafecteaza integritatea siturilor arheologice.Turismul în Delta Dunării Valorificarea potentialului „eco-turistic" al Deltei; Dezvoltarea turismului în Deltă ca sursă de finantare pentru programele dereconstructie ecologică, prezervare a capitalului natural si subzistentă a populatieilocale; Promovarea si diversificarea activităţii de vânătoare si pescuit; Promovarea unui turism de cunoaștere, cu valente știintifice, profesionale pentrudiferiti solicitanti (naturalisti ornitologi, ecologi, geografi etc.); Extinderea excursiilor - forma specifica de practicare a turismului in Delta - cuhidrobuze, hoteluri plutitoare si pontoane dormitor; Promovarea unor forme de agrement sportiv si nautic localizat in zonele localitatilorSulina, Sf. Gheorghe, Crisan, Murighiol si Jurilovca; Promovarea turismului tematic, ca turismul apicol in zona Caraorman, turism hipic inPadurea Letea; Promovarea turismului ecologic in zone protejate ca Letea, Matita-Merhei, Fortuna; Derularea tuturor programelor se va face in contextul protejarii si conservariiîntregului ecosistem al Deltei Dunării; Drum expres care sa lege judetul Tulcea de Coridorul IX de transport care leagaorasele Bucuresti de Kiev si Moscova prin Orasul Focsani-Galati-Braila-TulceaConstanta de autostrada A2 si conexiunea cu accesul si tranzitul rutier de marfuri sipersone catre sudul şi nordul Europei; Reabilitarea si modernizarea conditiilor de trafic naval maritim Tulcea şi Sulina,respectiv traficul fluvial de marfuri si de calatori pe Dunare; Reabilitarea si imbunatatirea conditiilor de mediu in ecosistemul administrat deA.R.B.D.D ( proiecte de reconstructie ecologica si renaturare a tuturor zonelor cesunt necesare pentru biodiversitate, imbunatatirea circulatiei apei in Delta Dunarii )cat si pe litoralul Marii Negre; Dezvoltarea sectorului de turism in Delta Dunarii prin masuri concrete de actiuneprecum reabilitarea si realizarea unor trasee turistice in Judetul Tulcea cat si a DelteiDunarii - Brand National; reabilitarea si modernizarea falezelor localitatiloramplasate pe malul Dunarii: Tulcea, Mahmudia, Sulina pentru accesul navelor deagrement, croaziera şi yachting; realizarea unei retele de centre de informareturistica a Judetului Tulcea cat si a Deltei Dunarii; dezvoltarea sectorului privat deturism si marirea numarului de locuri de cazare; realizarea unei piste olimpice decaiac canoe in judetul Tulcea.

IMM ŞI MEDIU DE AFACERI

Facilităţi fiscale pentru crearea de locuri de muncă Scutirea (suportarea, de la Bugetul de stat), pentru o perioadă de 1 an, acontribuţiilor sociale datorate de angajatori în cazul angajării cu contract de muncăpentru o durată cel puţin egală cu 2 ani, a tinerilor cu vârsta sub 25 de ani şi apersoanelor cu vârsta mai mare de 45 de ani; Program care sa asigure consiliere, acces la internet si alte surse de informatiireferitoare la locurile de munca disponibile la agentiile locale pentru ocuparea forteide munca, in licee si universitati. Accesarea acestor resurse sa fie o conditie pentruplatirea indemnizatiei de somaj si pentru terminarea studiilor. Renumerareaconsilierilor / agentilor sociali sa fie bazata pe rata de angajare a celor consiliati; Stimularea mobilitatii tinerilor prin subventii pentru chirie pentru cei care se muta inalt judet pentru primul loc de munca. Program de incurajare a tinerilor rromi sa intre pe piata alba de munca care prevedeun stagiu platit de stat, cursuri de specializare si pregatire si la final, consiliere pentruplasamentul pe piata de munca; Program de dezvoltare a retelei nationale de colectare, depozitare si prelucrare aproduselor agricole, prin parteneriate public privat.Consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare pentru stimularea investiţiilorîn sectoarele strategice (inclusiv creditarea rurala) Capitalizarea Fondului de garantare şi a Fondului de Contragarantare. Extindereasistemului de garantii pentru investiţii în domeniile considerate strategice. Se vorputea stimula investiţiile in energie, agricultură si industria alimentară, turism, IT,IMM, consolidarea polilor industriali de competitivitate s.a. Proiectul Prima Casa va fi transformat in proiectul Noua Casa, adresat doar pentruachizitionarea de locuinte noi Stimularea şi dezvoltarea sectorului IMM. Consolidarea instrumentelor de garantare şicontragarantare pentru stimularea sectorului IMM Promovarea și implementarea modificărilor legislative necesare recunoașteriicontragaranţiilor ca instrumente diminuatoare de risc de credit, în mod similarcontragaranţiilor acordate de instituţii similare din Uniunea Europeană (Portugalia,Spania etc.); Operaţionalizarea şi susţinerea de către Guvern a unor programe în concordanţă cunoua generaţie de instrumente financiare inovatoare - platformele de capital propriuși platformele de datorie ale UE - respectiv Programul-cadru pentru cercetare șiinovare Orizont 2020; Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-uriCOSME; Programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale şi inovare socială;Europa Creativă; Înfiinţarea unui fond de investiţii cu capital de risc, prin participarea statului într-unparteneriat deschis și a unor bănci / instituţii financiare interesate, care să permităsectoarelor generatoare de creștere să acceadă la surse alternative de finanţare, încondiţiile în care sectorul bancar este deosebit de rezervat în a-și asuma riscurile pecare le implică această categorie de clienţi/activităţi; Direcţionarea strategiilor CEC Bank și Eximbank către sprijinirea absorbţiei fonduriloreuropene și a investiţiilor și crearea unor parteneriate cu băncile (CEC, Eximbanketc.) în vederea acordării de credite cu dobândă redusă pentru cofinanţareaproiectelor finanţate din fonduri europene, inclusiv a unui parteneriat cu ARB dinperspectiva identificării soluţiilor de asigurare a accesibilităţii creditelor pentru IMMdin perspectiva criteriilor Basel III; Reglementarea cadrului juridic necesar implementării de „business angels", ca alternativă, la nivel micro, a bursei de valori, atrăgând capital dinspre investitoriînspre firme mici, necotate; Reglementarea instituţiei „Mediatorul de credite" pentru găsirea soluţiilor decreditare în cazul în care apar dificultăţi în dialogul cu băncile și accesul la finanţare; Direcţionarea cu prioritate a sprijinului prin garanţii și contragaranţii către sectoareleeconomice cu valoare adăugată mare şi a polilor de competitivitate; Dezvoltarea sistemului de fonduri regionale de garantare și încurajarea sistemului deasociere (mutualist); Iniţierea și implementarea de programe tip long life learning destinate sectoruluiprivat Elaborarea unui cadru normativ specific pentru categoria IMM-urilor care activeazăîn domeniul cercetării - dezvoltării și inovării ori care iniţiază proiecte în acestdomeniu; Instituirea unui mecanism unitar și corelat de alocare a fondurilor publice cătresistemul de garantare - contragarantare în vederea eficientizării utilizării resurseipublice, direcţionării acesteia spre activităţile cu impact mai ridicat în ceea ce privește gradul de multiplicare și respectarea principiului că cheltuielile din bugetulde stat trebuie să aducă beneficii clare și vizibile pentru sectorul IMM.

MINORITĂŢI

Guvernul României se va implica pentru asigurarea dreptului de a-şi păstra şi dezvolta liberexprimarea identităţii etnice pentru toţi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, astfelîncât să se poată manifesta pe deplin în viaţa publică, în administraţie şi justiţie în sferaculturii, limbii, religiei, educaţiei, vieţii publice, în conformitate cu Constituţia României cuangajamentele României în procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum şi cudocumentele europene şi internaţionale în materie. Va fi stimulat efortul comun şi dialogulcu minorităţile naţionale în vederea îmbunătăţirii actului decizional şi afirmării identităţiietnice.Principiul de bază în relaţiile interetnice trebuie să fie egalitatea deplină de drepturi şi şansede afirmare a identităţii. Politica faţă de minorităţi vizează păstrarea, afirmarea şidezvoltarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice prin politici afirmative;combaterea discriminării şi promovarea toleranţei; promovarea valorilor diversităţiiculturale; încurajarea dialogului interetnic; eliminarea oricărei forme de extremism,şovinism, antisemitism; îmbunătăţirea situaţiei romilor şi continuarea politicilor de reducerea decalajelor dintre populaţia romă şi societate în ansamblu.Multiculturalitatea reprezintă una dintre valorile fundamentale ale României. În acest sens Guvernul își propune să adopte o serie de politici care să contribuie la dezvoltatrea cadruluilegal și instituţional privind minorităţile naţionale din România. Ne propunem să adoptam Legea cadru privind statutul minorităţilor naţionale din România și să susţinem înfiinţarea instituţiilor care fac obiectul acestei legi.În ceea ce privește învăţământul în limbile minorităţilor naţionale precum și programele deînvăţare a limbii și literaturii materne, Guvernul va adopta, în urma consultării cureprezentanţii minorităţilor naţionale din Parlamentul României, legislaţia subsecventă Legiieducaţiei naţionale. Guvernul va susţine minorităţile naţionale în scopul menţinerii identităţii lingvistice,tradiţiilor și cultuirii minorităţilor naţionale. În ascest sens, Guvernul va sprijini instituţiileculturale ale minorităţilor naţionale, întreţinerea patrimoniului cultural mobil și imobil alacestora, precum și va accelera procesul de restituire al imobilelor cultelor și comunităţilorminorităţilor naţionale.

DIRECȚII DE ACȚIUNE

Crearea cadrului legal privind utilizarea limbii materne în structurile deconcentrate alestatului. Se vor lua măsuri guvernamentale, inclusiv acte normative pentru punerea în aplicare aprevederilor legii privind ratificarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare. Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutulminorităţilor naţionale din România. În ceea ce priveşte aspectele instituţionale, Guvernul va sprijini (financiar) în modcorespunzător Institutul pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale (ISPMN).Continuarea şi consolidarea protecţiei sectoriale a drepturilor minorităţilor naţionale, înacord cu cerinţele integrării României în Uniunea Europeană Aplicarea legii educaţiei privind învăţământul în limbile minorităţilor naţionale. Consolidarea cadrului instituţional necesar reprezentării proporţionale şi consultăriipolitice a minorităţilor la nivel legislativ şi executiv, atât la nivel naţional cât şi la nivellocal. Se va ţine cont de tradiţiile, cultura diferitelor zone ale ţării la reorganizareaadministrativă. Finanţarea unor programe de dezvoltare culturală şi interculturală specifice, atât la nivelcomunitar, cât şi la nivel naţional. Asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toateminorităţile naţionale, în special pentru comunitatea maghiară, astfel încât să se asiguresatisfacerea nevoilor culturale şi de comunicare în limba maternă la nivel naţional. Înacest sens vor fi extinse emisiunile studiourilor publice de radio şi televiziune finanţatedin buget pentru ca acestea să emită în limba maghiară pe tot parcursul zilei. Asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional, încontextul respectului pentru principiile libertăţii de conştiinţă şi al pluralismului religios.Orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile Promovarea valorilor ce decurg din diversitatea etnică şi culturală la nivel naţional şilocal prin finanţarea unor activităţi pe bază de proiecte. Orientarea resurselor financiare publice către finanţarea unor activităţi specifice pe bazăde proiecte. Promovarea diversităţii culturale în scopul eliminării prejudecăţilor şi recunoaştereavalorilor comune. Sprijinirea şi încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltarecomunitare, în vederea realizării unei dezvoltări durabile în zone tradiţionale. Problematica legată de comunitatea romilor reprezintă un domeniu aparte, carenecesită atât eforturi pe plan intern, cât şi corelarea cu eforturile europene de eliminarea decalajelor în societate.Aplicarea mult mai eficientă a strategiei naţionale şi reorientarea acestei strategii spreprograme specifice, menite să asigure îmbunătăţirea substanţială a situaţiei romilor, cu unaccent deosebit pe comunităţile de romi aflate într-o situaţie de sărăcie extremă Consolidarea structurilor de implementare a strategiei naţionale pentru romi la nivellocal. Realizarea unui parteneriat viabil între structurile administraţiei publice şi comunităţilorde romi. Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şilocuinţelor deţinute de romi şi implementarea unor programe de reabilitare alocuinţelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile,a canalizării, a gazului metan, a salubrităţii. Eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte sectoriale (accesul pe piaţa muncii,promovarea de activităţi generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducereaabandonului şcolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educaţiecivică, prevenirea infracţionalităţii).

Programul de guvernare si lista noului guvern | consult-avocat.ro

Ai nevoie de sfatul unui avocat ?

Articole juridice

Programul de guvernare si lista noului guvern

Informatii utile

Legislatie

Stiri