11.11.2012
Deputat reţinut - Imunitatea parlamentara drept sau privilegiu?
Conform surselor media deputatul Alin Silviu TRĂŞCULESCU a fost reţinut în urma unui flagrant organizat de procurorii DNA, în muncipiul Focşani, în timp ce primea mită de la un om de afaceri aproximativ 50.000 de lei.
Prin comunicatul DNA se arată că deputatul (alături de un alt inculpat) este cercetat pentru trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, comisă în legătură cu infracţiunea de trafic de influenţă şi infracţiunea de spălare a banilor cunoscând că aceştia provin din infracţiunea de trafic de influenţă.
Conform Constituţiei României imunitatea parlamentară este tratată pe parcursul art. 72 - (1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
De asemenea conform art. 23 alin 3 din legea legilor Reţinerea nu poate depăşi 24 de ore.
Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor Art. 191. - Deputaţii se bucură de imunitate parlamentară de la data eliberării certificatului doveditor al alegerii, sub condiţia validării.
Art. 192. - Potrivit art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
Art. 193. - (1) În temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.
3) Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili, prin raportul său, dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.
(4) Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.
(5) Cererea prevăzută la alin. (2), împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului.
(6) În cazul deputaţilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceştia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.
(7) Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor.
(8) Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Art. 194. - (1) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Situaţia va fi adusă de îndată la cunoştinţă ministrului justiţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
(2) Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin ministrul justiţiei.Art. 195. - Toate cererile privind ridicarea imunităţii parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.
După cum observăm imunitatea parlamentară nu trebuie privită ca un privilegiu aceasta este o formă de protecţie acordată reprezentaţilor poporului faţă de declaraţiile politice şi nicidecum o formă de protecţie împotriva legii. Însăşi Constituţia spune că parlamentarii deputaţi şi senatori în exercitarea mandatului sunt în serviciul poporului.
Aşadar imunitatea parlamentară trebuie înţeleasă atât de alegători cât şi de către aleşi ca un drept şi NU ca un privilegiu.
Surse: MEDIAFAX si site DNA
