Lege privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor | consult-avocat.ro

Lege privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor

 

LEGE Nr. 202 din 25.10.2010 PRIVIND UNELE MASURI PENTRU ACCELERAREA SOLUTIONARII PROCESELOR

 

 

Articolul I

Codul de procedura civila, republicat în Monitorul Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 1, dupa punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 11, cu urmatorul cuprins:

11. în prima si ultima instanta, procesele si cererile privind creante având ca obiect plata unei sume de bani de pâna la 2.000 lei inclusiv;

2. La articolul 20, punctul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

2 . când doua sau mai multe instante s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricina.

3. Dupa articolul 401 se introduce un nou articol, articolul 402, cu urmatorul cuprins:

Articolul 402

Stramutarea pricinii nu poate fi ceruta din nou, pentru acelasi motiv, în afara de cazul în care noua cerere se întemeiaza pe împrejurari necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia.

Cererea de stramutare a cauzei introdusa cu nerespectarea prevederilor alin. 1 este inadmisibila.

4. La articolul 82, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 82

Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie facuta în scris si sa cuprinda aratarea instantei, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor, daca este cazul, obiectul cererii si semnatura. De asemenea, cererea va cuprinde, daca este cazul, si datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax, adresa de posta electronica sau altele asemenea.

5. Dupa articolul 86 se introduc doua noi articole, articolele 861 si 862, cu urmatorul cuprins:

Articolul 861

Dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat sau consilier juridic, cererile, întâmpinarile sau alte acte se pot comunica direct între acestia. În acest caz, cel care primeste actul va atesta primirea si va consemna data primirii pe însusi exemplarul care se va depune la instanta, de îndata, sub sanctiunea neluarii în seama. Dovada comunicarii actelor poate fi facuta si prin orice alt înscris depus la dosarul cauzei prin care se atesta, sub semnatura, primirea fiecarui act de procedura care a fost comunicat.

Articolul 862

În scopul obtinerii datelor si informatiilor necesare realizarii procedurii de comunicare a citatiilor, a altor acte de procedura, precum si îndeplinirii oricarei atributii proprii activitatii de judecata, instantele au drept de acces direct la bazele electronice de date sau la alte sisteme de informare detinute de autoritati si institutii publice.

Autoritatile si institutiile prevazute la alin. 1 au obligatia de a lua masurile necesare în vederea asigurarii accesului direct al instantelor la bazele electronice de date si sistemele de informare prevazute la acelasi alineat.

6. La articolul 88 alineatul 1, punctul 51 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

51. mentiunea ca, prin înmânarea citatiei, sub semnatura de primire, personal sau prin reprezentant legal sau conventional, pentru un termen de judecata, cel citat este prezumat ca are în cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost înmânata;

7. La articolul 88 alineatul 1, dupa punctul 51 se introduce un nou punct, punctul 52, cu urmatorul cuprins:

52. alte mentiuni prevazute de lege;

8. La articolul 105, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 105

Actele de procedura îndeplinite de un judecator cu încalcarea normelor de competenta de ordine publica sau privata vor fi declarate nule în conditiile prevazute de lege.

9. La articolul 1081 alineatul 1 punctul 1, dupa litera e) se introduce o noua litera, litera f), cu urmatorul cuprins:

f)refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, în situatiile în care a acceptat, potrivit legii.

10. Articolul 109 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 109

Oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere înaintea instantei

competente. Sesizarea instantei se poate face numai dupa îndeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecata. Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decât de catre pârât prin întâmpinare, sub sanctiunea decaderii. La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de Codul civil si de lege. În acest caz neîndeplinirea procedurii prealabile poate fi invocata nu numai de catre pârât, ci si de catre instanta, din oficiu.

11. La articolul 112, punctele 1, 2 si ultima teza a punctului 5 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de înmatriculare în registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile. Daca reclamantul locuieste în strainatate, va arata si domiciliul ales în România, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;

2. numele si calitatea celui care reprezinta partea în proces, iar în cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzator;

..............................................................................................

Când se va cere dovada cu martori, se vor arata numele si locuinta martorilor, dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzator;

12. Articolul 115 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 115

Întâmpinarea va cuprinde:

1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta pârâtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de înmatriculare în registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar.

Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzator;

2. exceptiile de procedura pe care pârâtul le ridica la cererea reclamantului;

3. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;

4. dovezile cu care se apara împotriva fiecarui capat de cerere; când va cere dovada cu martori,

pârâtul va arata numele si locuinta lor, dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzator;

5. semnatura.

13. La articolul 129, alineatul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Judecatorii au îndatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului în cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, în scopul pronuntarii unei hotarâri temeinice si legale. Daca probele propuse nu sunt îndestulatoare pentru lamurirea în întregime a procesului, instanta va dispune ca partile sa completeze probele. De asemenea, judecatorul poate, din oficiu, sa puna în discutia partilor necesitatea administrarii altor probe, pe care le poate ordona chiar daca partile se împotrivesc.

14. La articolul 129, dupa alineatul 5 se introduce un nou alineat, alineatul 51, cu urmatorul cuprins:

Cu toate acestea, partile nu pot invoca în caile de atac omisiunea instantei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus si administrat în conditiile legii.

15. Articolul 131 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 131

În tot cursul procesului, judecatorul va încerca împacarea partilor, dându-le îndrumarile necesare, potrivit legii. În acest scop, el va solicita înfatisarea personala a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate. Dispozitiile art. 1321 alin. 2 sunt aplicabile. În litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecatorul poate invita partile sa participe la o sedinta de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Când considera necesar, tinând seama de circumstantele cauzei, judecatorul va recomanda partilor sa recurga la mediere, în vederea solutionarii litigiului pe cale amiabila, în orice faza a judecatii. Medierea nu este obligatorie pentru parti. Daca, în conditiile alin. 1 sau 2, partile se împaca, judecatorul va constata învoiala lor în cuprinsul hotarârii pe care o va da. Dispozitiile art. 271-273 sunt aplicabile.

16. Dupa articolul 132 se introduce un nou articol, articolul 1321, cu urmatorul cuprins:

Articolul 1321

Pentru judecarea procesului, instanta, tinând seama de împrejurari, fixeaza termene scurte, chiar de la o zi la alta. Când considera necesar, instanta va putea fixa si termene mai îndelungate. Dispozitiile art. 153 sunt aplicabile.

Judecatorii vor dispune verificarea efectuarii procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen. Când este cazul, instanta va ordona luarea masurilor de refacere a acestor proceduri. În afara de aceste masuri, instanta va putea dispune ca încunostintarea partilor sa se faca si telefonic, telegrafic, prin fax, posta electronica sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigura, dupa caz, transmiterea textului actului supus comunicarii ori înstiintarea pentru prezentarea la termen, precum si confirmarea primirii actului, respectiv a înstiintarii, daca partile au indicat instantei datele corespunzatoare în acest scop. Daca încunostintarea s-a facut telefonic, grefierul va întocmi un referat în care va arata modalitatea de încunostintare si obiectul acesteia. Judecatorii pot stabili pentru parti sau pentru reprezentantii acestora, precum si pentru alti participant în proces îndatoriri în ceea ce priveste prezentarea dovezilor cu înscrisuri, relatii scrise, raspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 222, asistarea si concursul la efectuarea în termen a expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei. Dispozitiile alin. 2 se aplica în mod corespunzator.

17. Articolul 136 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 136

Exceptiile de procedura care nu au fost propuse în conditiile art. 115 si art. 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul judecatii, afara de cele de ordine publica, care pot fi invocate în cursul procesului, în cazurile si conditiile legii.

18. La articolul 153, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 153

Partea care a depus cererea personal sau prin reprezentant legal sau conventional si a luat termenul în cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la un termen de judecata, ea însasi sau printr-un reprezentant al ei, nu va fi citata în tot cursul judecatii la acea instanta, prezumându-se ca ea cunoaste termenele de judecata ulterioare. Aceste dispozitii îi sunt aplicabile si partii careia, personal sau prin reprezentant legal sau conventional, i s-a înmânat, sub semnatura de primire, citatia pentru un termen de judecata, considerându-se ca, în acest caz, ea cunoaste si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost înmânata.

19. La articolul 153, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Termenul de judecata nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti. Completul de judecata învestit cu judecarea cauzei hotaraste în camera de consiliu, fara citarea partilor. Partile vor fi citate de îndata pentru noul termen fixat. Dispozitiile art. 1321 alin. 2 sunt aplicabile.

20. La articolul 158, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Daca instanta se declara necompetenta, hotarârea nu este supusa niciunei cai de atac, dosarul fiind trimis de îndata instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent.

21. La articolul 158, alineatul 4 se abroga.

22. Articolul 159 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 159

Necompetenta este de ordine publica sau privata. Necompetenta este de ordine publica:

1. în cazul încalcarii competentei generale, când procesul nu este de competenta instantelor

judecatoresti;

2. în cazul încalcarii competentei materiale, când procesul este de competenta unei instante de alt grad;

3. în cazul încalcarii competentei teritoriale exclusive, când procesul este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot înlatura. În toate celelalte cazuri, necompetenta este de ordine privata.

23. Dupa articolul 159 se introduce un nou articol, articolul 1591, cu urmatorul cuprins:

Articolul 1591

Necompetenta generala a instantelor judecatoresti poate fi invocata de parti ori de catre judecator în orice stare a pricinii. Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica poate fi invocata de parti ori de catre judecator la prima zi de înfatisare în fata primei instante, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.

Necompetenta de ordine privata poate fi invocata doar de catre pârât prin întâmpinare sau, când

întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfatisare. La prima zi de înfatisare, judecatorul este obligat, din oficiu, sa verifice si sa stabileasca daca instant sesizata este competenta general, material si teritorial sa judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta instantei sesizate.

Verificarea competentei conform alin. 4 nu împiedica formularea exceptiilor de necompetenta în cazurile si conditiile prevazute la alin. 1-3, asupra carora judecatorul se va pronunta în conditiile legii

24. La articolul 201, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 201

Când pentru lamurirea unor împrejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin încheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte, dupa care va putea convoca o audiere în camera de consiliu, în cadrul careia va solicita expertului sa se pronunte cu privire la costul estimativ al lucrarii ce urmeaza a fi efectuata, cât si cu privire la durata de timp necesara efectuarii expertizei. Pozitia partilor, respectiv a partii care a solicitat proba va fi consemnata în încheiere. În functie de pozitia expertului, a partilor, respectiv a partii care a solicitat proba, instanta va fixa termenul de depunere a raportului de expertiza si conditiile de plata a cheltuielilor necesare efectuarii expertizei. Dispozitiile art. 213 alin. 2 sunt aplicabile.

25. Dupa articolul 2812 se introduce un nou articol, articolul 2812a, cu urmatorul cuprins:

Articolul 2812 a

Îndreptarea, lamurirea, înlaturarea dispozitiilor potrivnice sau completarea hotarârii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai în conditiile art. 281-2812.

26. La articolul 2821, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 2821

Nu sunt supuse apelului hotarârile judecatoresti date în prima instanta în cererile introduse pe cale principala privind pensii de întretinere, în litigiile al caror obiect are o valoare de pâna la 100.000 lei inclusiv, atât în materie civila, cât si în materie comerciala, asupra actiunilor posesorii, actiunilor în evacuare în materie comerciala, a celor referitoare la înregistrarile în registrele de stare civila si luarea masurilor asiguratorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savârsite în procesele penale si în alte cazuri prevazute de lege.

27. La articolul 297, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 297

În cazul în care se constata ca, în mod gresit, prima instanta a solutionat procesul fara a intra în

judecata fondului ori judecata s-a facut în lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va anula hotarârea atacata si va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, în cazul în care prima instanta a solutionat procesul fara a intra în judecata fondului, instanta de apel va anula hotarârea atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale în grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, daca partile au solicitat în mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare. De asemenea, instanta de apel va anula hotarârea atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale în grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, în cazul în care judecata în prima instanta s-a facut în lipsa partii care nu a fost legal citata, iar partea a solicitat în mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel. Dezlegarea data problemelor de drept de catre instanta de apel, ca si necesitatea administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.

28. La articolul 299, dupa alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 11, cu urmatorul cuprins:

Nu sunt supuse recursului hotarârile pronuntate în cererile prevazute la art. 1 pct. 11.

29. La articolul 304, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

3. când hotarârea s-a dat cu încalcarea competentei de ordine publica a altei instante, invocata în conditiile legii;

30. La articolul 312, dupa alineatul 6 se introduce un nou alineat, alineatul 61, cu urmatorul cuprins:

Casarea cu trimitere poate fi dispusa o singura data în cursul procesului pentru cazul în care instanta a carei hotarâre este recurata a solutionat procesul fara a intra în cercetarea fondului, pentru cazul în care judecata s-a facut în lipsa partii care nu a fost regulat citata atât la administrarea probelor, cât si la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casarii pentru lipsa de competenta. În cazul în care, dupa casarea cu trimitere potrivit alin. 5 sau 6, intervine o noua casare în aceeasi cauza, tribunalele si curtile de apel vor rejudeca în fond cauza, dispozitiile alin. 4 fiind aplicabile.

31. La articolul 315, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 31, cu urmatorul cuprins:

În cazul rejudecarii dupa casare, cu retinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevazute de lege.

32. Articolul 329 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 329

Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au îndatorirea sa ceara Înaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.

33. Dupa articolul 3304 se introduc trei noi articole, articolele 3305-3307, cu urmatorul cuprins:

Articolul 3305

Recursul în interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care

formeaza obiectul judecatii au fost solutionate în mod diferit prin hotarâri judecatoresti irevocabile, care se anexeaza cererii.

Articolul 3306

Recursul în interesul legii se judeca de un complet format din presedintele sau, în lipsa acestuia, din vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, precum si un numar de 20 de judecatori, din care 14 judecatori din sectia în a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti si câte 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii. Presedintele completului este presedintele, respectiv vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

În cazul în care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele sau, dupa caz, vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie va stabili numarul judecatorilor din sectiile interesate care vor intra în compunerea completului prevazut la alin. 1, celelalte sectii urmând a fi reprezentate potrivit dispozitiilor aceluiasi alineat.

Dupa sesizarea Înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele sau, dupa caz, vicepresedintele acesteia va lua masurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecatorilor din cadrul sectiei în a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum si a judecatorilor din celelalte sectii ce intra în alcatuirea completului prevazut la alin. 1. La primirea cererii, presedintele completului va desemna un judecator din cadrul sectiei în a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, pentru a întocmi un raport asupra recursului în interesul legii. În cazul în care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele completului va desemna câte un judecator din cadrul acestor sectii pentru întocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili. În vederea întocmirii raportului, presedintele completului poate solicita unor specialisti recunoscuti opinia scrisa asupra problemelor de drept solutionate diferit. Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se

fundamenteaza, jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor

Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si opinia specialistilor consultati, daca este cazul, precum si doctrina în materie. Totodata, judecatorul sau, dupa caz, judecatorii raportori vor întocmi proiectul solutiei ce se propune a fi data recursului în interesul legii. Sedinta completului se convoaca de presedintele acestuia, cu cel putin 20 de zile înainte de desfasurarea acesteia. Odata cu convocarea, fiecare judecator va primi o copie a raportului si a solutiei propuse. La sedinta participa toti judecatorii completului. Daca exista motive obiective, acestia vor fi înlocuiti cu respectarea regulilor prevazute la alin. 3. Recursul în interesul legii se sustine în fata completului, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecatorul desemnat de colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel ori de Avocatul Poporului sau de un reprezentant al acestuia. Recursul în interesul legii se judeca în cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar solutia se adopta cu cel putin doua treimi din numarul judecatorilor completului. Nu se admit abtineri de la vot.

Articolul 3307

Asupra cererii, completul se pronunta prin decizie.

Decizia se pronunta numai în interesul legii si nu are efecte asupra hotarârilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Decizia se motiveaza în termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

34. La articolul 373, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 373

Daca prin lege nu se dispune altfel, hotarârile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel în care urmeaza sa se efectueze executarea ori, în cazul urmaririi bunurilor, de catre executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel în care se afla acestea. Daca bunurile urmaribile, mobile sau imobile, se afla în circumscriptiile mai multor curti de apel, este competent oricare dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe lânga una dintre acestea.

35. La articolul 373, dupa alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu urmatorul cuprins:

Instanta de executare solutioneaza cererile de încuviintare a executarii silite, judeca contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute în cursul executarii silite, cu exceptia celor date de lege în competenta altor instante sau organe.

36. Articolul 3731 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 3731

Cererea de executare silita, însotita de titlul executoriu, se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu prevede altfel. Acesta, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, va solicita instantei de executare încuviintarea executarii silite, înaintându-i în copie cererea de executare si titlul respectiv. Instanta de executare încuviinteaza executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu, printr-o singura încheiere data în camera de consiliu, fara citarea partilor, în termen de cel mult 7 zile de la înregistrarea cererii de încuviintare a executarii silite. În temeiul încheierii prin care se admite cererea de încuviintare a executarii silite, executorul judecatoresc poate proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu în oricare dintre formele prevazute de lege, dispozitiile art. 3711 alin. 3 aplicându-se în mod corespunzator. Încuviintarea executarii silite este de drept valabila si pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecatoresc în cadrul procedurii de executare silita încuviintate.

Instanta poate respinge cererea de încuviintare a executarii silite numai daca:

1. cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare decât cel sesizat;

2. titlul nu a fost învestit cu formula executorie, daca, potrivit legii, aceasta cerinta este necesara

pentru pornirea executarii silite;

3. creanta nu este certa, lichida si exigibila;

4. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silita;

5. exista alte impedimente prevazute de lege.

Încheierea prin care instanta admite cererea de încuviintare a executarii silite nu este supusa niciunei cai de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviintare a executarii silite poate fi atacata cu recurs numai de catre creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.

În tot cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa aiba rol activ, staruind, prin toate

mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute în titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate. Daca socoteste ca este în interesul executarii, executorul judecatoresc îl va putea invita pe debitor pentru a-i cere, în scris, în conditiile legii, lamuriri în legatura cu veniturile si bunurile sale, inclusiv cele aflate în proprietate comuna pe cote-parti sau în devalmasie, asupra carora se poate efectua executarea, cu aratarea locului unde se afla acestea, precum si pentru a-l determina sa execute de bunavoie obligatia sa, aratându-i consecintele la care s-ar expune în cazul continuarii executarii silite. În toate cazurile, debitorul va fi informat cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare. Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lamuririle necesare, precum si darea de informatii incomplete ori eronate atrag raspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum si aplicarea sanctiunii prevazute de art. 1082 alin. 2, daca fapta nu întruneste elementele constitutive ale unei fapte prevazute de legea penala. În situatia prevazuta la art. 3717 alin. 1, executorul judecatoresc este dator sa puna în vedere partii sa îsi îndeplineasca de îndata obligatia de avansare a cheltuielilor de executare.

37. La articolul 402, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 402

Instanta sesizata va solicita de îndata organului de executare sa-i transmita, în termenul fixat, dosarul de executare sau, dupa caz, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare în cauza, dispozitiile art. 139 fiind aplicabile în mod corespunzator. Partile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere. Procedura prevazuta pentru judecata în prima instanta se aplica în mod corespunzator.

38. Dupa articolul 578 se introduce un nou articol, articolul 5781, cu urmatorul cuprins:

Articolul 5781

Nicio evacuare din imobilele cu destinatie de locuinta nu poate fi facuta de la data de 1 decembrie si pâna la data de 1 martie a anului urmator, decât daca creditorul face dovada ca, în sensul dispozitiilor legislatiei locative, el si familia sa nu au la dispozitie o locuinta corespunzatoare ori ca debitorul si familia sa au o alta locuinta corespunzatoare în care s-ar putea muta de îndata. Dispozitiile alin. 1 nu se aplica în cazul evacuarii persoanelor care ocupa abuziv, pe cai de fapt, fara niciun titlu, o locuinta, si nici celor care au fost evacuati pentru ca pun în pericol relatiile de convietuire sau tulbura în mod grav linistea publica.

39. Articolul 6131 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 6131

În cazul în care cererea de divort se întemeiaza pe acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti. Atunci când este cazul, sotii vor stabili si modalitatile în care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului. Primind cererea de divort formulata în conditiile alin. 1, instanta va verifica existenta consimtamântului sotilor, dupa care va fixa termen pentru solutionarea cererii în camera de consiliu. La termenul de judecata, instanta verifica daca sotii staruie în desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, în caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire la motivele de divort. La cererea sotilor, instanta va pronunta o hotarâre cu privire la divort potrivit alin. 3. Prin aceeasi hotarâre, instanta se va pronunta, potrivit legii, cu privire la numele pe care îl va purta fiecare sot dupa desfacerea casatoriei si, când este cazul, cu privire la încredintarea copiilor minori si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala a copiilor. Tot astfel, instanta va putea lua act de învoiala sotilor cu privire la alte cereri accesorii, în conditiile legii. În cazul în care sotii nu se învoiesc asupra cererilor accesorii, instanta va continua judecata administrând probele prevazute de lege pentru solutionarea acestor cereri.

40. Dupa articolul 614 se introduce un nou articol, articolul 6141, cu urmatorul cuprins:

Articolul 6141

În fata instantei de fond, aceasta va starui pentru solutionarea divortului prin întelegerea partilor. În cazul în care judecatorul recomanda medierea, iar partile o accepta, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informarii lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea partilor. Dupa informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea divortului prin mediere. Pâna la termenul fixat de instanta, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, partile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul sedintei de informare. Prevederile alin. 2 si 3 nu sunt aplicabile în cazul în care partile au încercat solutionarea divortului prin m ediere anterior introducerii actiunii.

41. La articolul 617, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

În cazurile prevazute de art. 38 alin. 1 din Codul familiei, instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.

42. La articolul 7201, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 7201

În procesele si cererile în materie comerciala evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecata, reclamantul va încerca solutionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa.

43. La articolul 7201, dupa alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 11, cu urmatorul cuprins:

Termenul de prescriptie a dreptului la actiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspenda pe durata acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la începerea ei.

44. La articolul 7201, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

În scopul solutionarii litigiului prin conciliere directa, reclamantul va convoca partea adversa,

comunicându-i în scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare ce asigura trimiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face prin înmânarea înscrisurilor sub semnatura de primire.

45. La articolul 7204, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Dispozitiile art. 1321 alin. 2 sunt aplicabile.

46. La articolul 7206, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Când procedura de citare este legal îndeplinita, judecata, chiar si asupra fondului, poate continua în sedinta publica sau în camera de consiliu, în ziua urmatoare sau la termene scurte, succesive, date în cunostinta partilor. Dispozitiile art. 132 alin. 3 sunt aplicabile.

47. Articolul 7207 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 7207

În cursul judecatii asupra fondului procesului, instanta va starui pentru solutionarea lui, în tot sau în parte, prin întelegerea partilor. În cazul în care judecatorul recomanda medierea, iar partile o accepta, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informarii lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea partilor. Dupa informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea litigiului prin mediere.

Pâna la termenul fixat de instanta, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, partile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul sedintei de informare.

Prevederile alin. 2 si 3 nu sunt aplicabile în cazul în care partile au încercat solutionarea litigiului prin mediere anterior introducerii actiunii. Întelegerea partilor se constata prin hotarâre irevocabila si executorie.

Articolul II

Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicata în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 37, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Casatoria se poate desface prin divort. Divortul poate avea loc:

a)prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti;

b)atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai  este posibila;

c)la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

2. Articolul 38 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 38

Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de catre instanta judecatoreasca indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie. Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus sub interdictie. Instanta este obligata sa verifice existenta consimtamântului liber si neviciat al fiecarui sot. La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la încredintarea copiilor minori, obligatia de întretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor.

3. Dupa articolul 38 se introduc patru noi articole, articolele 381-384, cu urmatorul cuprins:

Articolul 381

Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie sau adoptati, ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberându-le un certificat de divort, potrivit legii.

Dispozitiile art. 38 alin. 2 ramân aplicabile.

Articolul 382

Cererea de divort se depune de soti împreuna. Ofiterul de stare civila sau notarul public înregistreaza cererea si le acorda un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divort. La expirarea acestui termen, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, în acest sens, consimtamântul lor este liber si neviciat.

Daca sotii staruie în divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.

Dispozitiile art. 40 alin. 1 se aplica în mod corespunzator. Daca sotii nu se înteleg asupra numelui de familie pe care sa îl poarte dupa divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si îndruma sotii sa se adreseze instantei de judecata, potrivit prevederilor art. 38. Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra carora sotii nu se înteleg este de competenta instantei judecatoresti.

Articolul 383

Când cererea de divort este depusa la primaria unde s-a încheiat casatoria, ofiterul de stare civila, dupa emiterea certificatului de divort, face cuvenita mentiune în actul de casatorie. În cazul depunerii cererii la primaria în a carei raza teritoriala sotii au avut ultima locuinta comuna, ofiterul de stare civila emite certificatul de divort si înainteaza, de îndata, o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a încheiat casatoria, spre a se face mentiune în actul de casatorie. În cazul constatarii divortului de catre notarul public, acesta emite certificatul de divort si înainteaza, de îndata, o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a încheiat casatoria, spre a se face mentiune în actul de casatorie.

Articolul 384

Daca nu sunt îndeplinite conditiile art. 381, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public

respinge cererea de divort. Împotriva refuzului ofiterului de stare civila sau notarului public nu exista cale de atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecata, pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prevazut de lege.

Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiterului de stare civila sau notarului public de a constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si de a emite certificatul de divort, oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separata, instantei competente.

4. Articolul 39 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 39

Casatoria este desfacuta din ziua când hotarârea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila. În cazul prevazut la art. 381, casatoria este desfacuta pe data eliberarii certificatului de divort. Fata de cel de-al treilea, efectele patrimoniale ale casatoriei înceteaza de la data când s-a facut mentiune despre hotarârea de divort sau, dupa caz, despre certificatul de divort pe marginea actului de casatorie ori de la data când ei au cunoscut divortul pe alta cale.

Articolul III

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 19, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(2) Înalta Curte de Casatie si Justitie este organizata în 4 sectii - Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala, Sectia de contencios administrativ si fiscal, 4 complete de 5 judecatori si Sectiile Unite, cu competent proprie.

2. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 24

Completele de 5 judecatori solutioneaza recursurile si cererile în cauzele judecate în prima instanta de Sectia penala a Înaltei Curti de Casatie si Justitie si judeca si alte cauze date în competenta lor prin lege, precum si ca instanta disciplinara.

3. Dupa articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 241, cu urmatorul cuprins:

Articolul 241

Completul de 5 judecatori examineaza admisibilitatea recursului în camera de consiliu, fara citarea partilor. În cazul în care constata ca cererea de recurs este formulata împotriva unei hotarâri care nu este supusa niciunei cai de atac, a unei încheieri care nu se ataca decât odata cu fondul, a unei hotarâri pronuntate în recurs sau în contestatie în anulare, dispune, prin încheiere, respingerea cererii ca inadmisibila.

4. La articolul 25, litera a) se abroga.

5. Articolul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 32

(1) La începutul fiecarui an, în materie penala se stabilesc doua complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(2) În alte materii decât cea penala se stabilesc la începutul fiecarui an doua complete de 5 judecatori.

(3) În compunerea completelor prevazute la alin. (2) intra, de regula, judecatori specializati, în functie de natura cauzei.

(4) Colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie aproba compunerea completelor de 5 judecatori.

Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati de presedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completelor se face în mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(5) Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie desemnat în acest scop de presedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(6) Cauzele care intra în competenta completelor prevazute la alin. (1) si (2) vor fi repartizate aleatoriu în sistem informatizat.

6. La articolul 33, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 33

(1) Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie sau, în lipsa acestuia, vicepresedintele prezideaza Sectiile Unite, Completul de 5 judecatori, iar în cadrul sectiilor orice complet, când participa la judecata.

7. La articolul 33, alineatul (2) se abroga.

8. La articolul 55, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 55

(1) Completul pentru solutionarea în prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari.

9. La articolul 55, alineatul (3) se abroga.

Articolul IV

Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

1. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 8

Executorii judecatoresti îsi îndeplinesc atributiile în circumscriptia curtii de apel pe lânga care

functioneaza, daca prin lege nu se dispune altfel.

2. La articolul 9 , alineatele (1)-(4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

Articolul 9

(1) În cazul prevazut la art. 7 lit. a) este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel în a carei raza teritoriala urmeaza sa se faca executarea.

(2) În cazul urmaririi silite a bunurilor este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel în a carei raza teritoriala sunt situate sau se afla acestea. Daca bunurile urmaribile se afla în circumscriptiile mai multor curti de apel, competenta apartine oricaruia dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe lânga una dintre acestea.

(3) În cazul prevazut la art. 7 lit. e) este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde sunt situate sau se afla bunurile în privinta carora s-a dispus aplicarea acestei masuri.

(4) În cazul prevazut la art. 7 lit. f) este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel în a carei raza teritoriala se va face constatarea.

3. Articolul 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 14

În circumscriptia unei curti de apel functioneaza executorii judecatoresti, constituiti în birouri

individuale sau în asociere, numiti în functie si înregistrati, potrivit dispozitiilor art. 16 si art. 17 alin. (1).

4. La articolul 17, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 17

(1) În termen de 90 de zile de la numirea în functie, fiecare executor judecatoresc este obligat sa îsi înregistreze numirea la curtea de apel în a carei circumscriptie îsi are biroul individual sau constituit în asociere. Pentru aceasta înregistrare, executorul judecatoresc va prezenta stampila si specimenul de semnatura personale.

5. La articolul 27, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

b)deleaga, în cazuri exceptionale, pentru o perioada determinata de cel mult 6 luni, un executor judecatoresc, pentru a asigura functionarea unui alt birou de executor judecatoresc, cu încunostintarea presedintelui Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti si a presedintelui curtii de apel în a carei circumscriptie urmeaza sa îsi exercite atributiile; delegarea nu poate fi repetata decât dupa un an, în afara cazului în care executorul judecatoresc delegat îsi da acordul;

Articolul V

Articolul 2 din Ordonanta Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea României la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 26 august 1999, aprobata prin Legea nr. 52/2000, cu modificarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 2

Autoritatile române competente sa aplice apostila prevazuta la art. 3 alin. (1) din Conventie sunt: tribunalele pentru actele oficiale prevazute la art. 1 lit. a) si d), camerele notarilor publici pentru actele oficiale prevazute la art. 1 lit. c) si prefecturile pentru actele oficiale prevazute la art. 1 lit. b).

Articolul VI

Alineatul 1 al articolului 57 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 57

În cazul în care, pentru valabilitatea în strainatate a actului notarial, este necesara supralegalizarea semnaturii si a sigiliului notarului public sau apostilarea actelor notariale, aceste proceduri se îndeplinesc de catre Camera Notarilor Publici, la sediul principal sau la sediile judetene ale acesteia, în a carei circumscriptie îsi desfasoara activitatea notarul public care a instrumentat actul, în conditiile s tabilite prin regulament. Notarul public va pune în vedere partii obligatia îndeplinirii acestei cerinte.

Articolul VII

Alineatul (1) al articolului 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

Articolul 4

(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetata oricând în cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate. În acest caz, instanta, constatând ca de actul administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond, sesizeaza, prin încheiere motivata, instanta de contencios administrativ competenta si suspenda cauza; încheierea de sesizare a instantei de contencios administrativ nu este supusa niciunei cai de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacata odata cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanta în fata careia s-a ridicat exceptia de nelegalitate este instanta de contencios administrativ competenta sa o solutioneze si nici atunci când exceptia de nelegalitate a fost invocata în cauze penale.

Articolul VIII

Dupa alineatul 1 al articolului 157 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992, se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu urmatorul cuprins:

Necompetenta internationala a instantei române poate fi invocata în tot cursul procesului.

Articolul IX

Alineatul (2) al articolului 34 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al

contraventiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(2) Daca prin lege nu se prevede altfel, hotarârea judecatoreasca prin care s-a solutionat plângerea poate fi atacata cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral în fata instantei. Recursul suspenda executarea hotarârii.

Articolul X

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 118, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(2) Plângerea suspenda executarea amenzilor si a sanctiunilor contraventionale complementare de la data înregistrarii acesteia pâna la data pronuntarii hotarârii judecatoresti.

2. La articolul 118, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu urmatorul cuprins:

(31) Hotarârea judecatoreasca prin care judecatoria solutioneaza plângerea este definitiva si irevocabila.

3. La articolul 118, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(4) În termen de 15 zile de la data pronuntarii hotarârii judecatoresti prin care instanta a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, contravenientul este obligat sa se prezinte la serviciul politiei rutiere care îl are în evidenta pentru a preda permisul de conducere.

4. La articolul 120, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 120

(1) Procesul-verbal neatacat în termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia, precum si, dupa caz, hotarârea judecatoreasca prin care s-a solutionat plângerea constituie titluri executorii, fara vreo alta formalitate.

Articolul XI

La articolul 9 din Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de încalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 18 august 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul 2 , cu urmatorul cuprins:

Hotarârea judecatoreasca prin care judecatoria solutioneaza plângerea este definitiva si irevocabila.

Articolul XII

Alineatul (3) al articolului 26 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(3) Decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata de respingere a notificarii sau a cererii de restituire în natura poate fi atacata de persoana care se pretinde îndreptatita la sectia civila a tribunalului în a carui circumscriptie se afla sediul unitatii detinatoare sau, dupa caz, al entitatii învestite cu solutionarea notificarii, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotarârea tribunalului este supusa recursului, care este de competenta curtii de apel.

Articolul XIII

Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 4, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprins:

(6) Hotarârea pronuntata potrivit alin. (4) este supusa recursului, care este de competenta curtii de apel.

2. La articolul 5, partea introductiva a alineatului (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 5

(1) Orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pâna la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instantei prevazute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:

3. La articolul 5, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(2) Hotarârile judecatoresti pronuntate în temeiul prevederilor alin. (1) lit. a) si b) sunt supuse recursului, care este de competenta curtii de apel, si sunt puse în executare de Ministerul Finantelor Publice, prin directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

Articolul XIV

Alineatul (9) al articolului 132 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(9) Cererea se va judeca în camera de consiliu. Hotarârea judecatoreasca pronuntata este supusa numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.

Articolul XV

La articolul 26 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:

(3) Pentru activitatea de informare si consiliere a partilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia, îndeplinita potrivit legii anterior încheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu.

Articolul XVI

Alineatul (21) al articolului 23 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.

Articolul XVII

Articolul III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 276/2009, se abroga.

Articolul XVIII

Codul de procedura penala, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 10 alineatul 1, litera h) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

h)a fost retrasa plângerea prealabila ori partile s-au împacat ori a fost încheiat un acord de mediere în conditiile legii, în cazul infractiunilor pentru care retragerea plângerii sau împacarea partilor înlatura raspunderea penala.

2. Dupa articolul 16 se introduce un nou articol, articolul 161, cu urmatorul cuprins:

Articolul 161 Tranzactia, medierea si recunoasterea pretentiilor civile

În cursul procesului penal, cu privire la pretentiile civile, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot încheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii.

Inculpatul, cu acordul partii responsabile civilmente, poate recunoaste, în tot sau în parte, pretentiile partii civile.

În cazul recunoasterii pretentiilor civile, instanta obliga la despagubiri în masura recunoasterii. Cu privire

l a pretentiile civile nerecunoscute, pot fi administrate probe.

3. La articolul 27 punctul 1, literele d) si e1) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

d)infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri;

...............................................................................................

e1) infractiunile de spalare a banilor si infractiunile de evaziune fiscala prevazute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare.

4. La articolul 27, punctul 2 se abroga.

5. La articolul 27, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

3. ca instanta de recurs, judeca recursurile împotriva sentintelor pronuntate de judecatorii privind infractiunile pentru care punerea în miscare a actiunii penale se face la plângerea prealabila a persoanei vatamate, precum si recursurile împotriva hotarârilor penale pronuntate de judecatorii în material masurilor preventive, a liberarii provizorii sau a masurilor asiguratorii, a hotarârilor penale pronuntate de judecatorii în materia executarii hotarârilor penale sau a reabilitarii, precum si în alte cazuri anume prevazute de lege;

6. La articolul 28, punctul 2 se abroga.

7. La articolul 28, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

3. ca instanta de recurs, judeca recursurile împotriva sentintelor pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile pentru care punerea în miscare a actiunii penale se face la plângerea prealabila a persoanei vatamate, precum si recursurile împotriva hotarârilor penale pronuntate de tribunalul militar în materia masurilor preventive, a liberarii provizorii sau a masurilor asiguratorii, a hotarârilor penale pronuntate de tribunalul militar în materia executarii hotarârilor penale sau a reabilitarii, precum si în alte cazuri anume prevazute de lege;

8. La articolul 281 punctul 1, dupa litera b) se introduc trei noi litere, literele b1)-b3), cu urmatorul cuprins:

b1) infractiunile savârsite de sefii cultelor religioase organizate în conditiile legii si de ceilalti membri ai înaltului cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;

b2) infractiunile savârsite de magistratii asistenti de la Înalta Curte de Casatie si Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe lânga aceste instante;

b3) infractiunile savârsite de membrii Curtii de Conturi, de presedintele Consiliului Legislativ si de Avocatul Poporului.

9. La articolul 281, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

3. ca instanta de recurs, judeca recursurile împotriva hotarârilor penale pronuntate de judecatorii în prima instanta, cu exceptia celor date în competenta tribunalului, precum si în alte cazuri anume prevazute de lege;

10. La articolul 282, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

3. ca instanta de recurs, judeca recursurile împotriva hotarârilor penale pronuntate de tribunalul militar în prima instanta, cu exceptia celor date în competenta tribunalului militar teritorial, precum si în alte cazuri anume prevazute de lege;

11. La articolul 29, punctul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

1. judeca în prima instanta:

a)infractiunile savârsite de senatori, deputati si europarlamentari;

b)infractiunile savârsite de membrii Guvernului;

c)infractiunile savârsite de judecatorii Curtii Constitutionale;

d)infractiunile savârsite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

e)infractiunile savârsite de judecatorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si de procurorii de la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie;

f)infractiunile savârsite de maresali, amirali, generali si chestori;

g)alte cauze date prin lege în competenta sa;

12. La articolul 45, dupa alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 41, cu urmatorul cuprins:

În caz de indivizibilitate sau conexitate între infractiuni pentru care competenta apartine Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, competenta de a efectua urmarirea penala în cauza reunita apartine organului de urmarire penala specializat mai întâi sesizat. Dispozitia nu este aplicabila în situatia în care s-a dispus disjungerea cu privire la infractiunea care atrage competenta celeilalte structuri.

13. Articolul 60 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 60 Solutionarea cererii

Înalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza cererea de stramutare prin sentinta motivata. În cazul în care gaseste cererea întemeiata, Înalta Curte de Casatie si Justitie dispune stramutarea

judecarii cauzei la una dintre instantele din circumscriptia aceleiasi curti de apel sau din circumscriptia unei curti de apel învecinate acesteia. Stramutarea judecarii cauzei de la o curte de apel se face la una dintre curtile de apel dintr-o circumscriptie învecinata. Înalta Curte de Casatie si Justitie hotaraste în ce masura se mentin actele îndeplinite în fata instantei de la care s-a stramutat cauza. Instanta de la care a fost stramutata cauza, precum si instanta la care s-a stramutat cauza vor fi înstiintate, de îndata, despre admiterea cererii de stramutare. Daca instanta de la care a fost stramutata cauza a procedat între timp la judecarea cauzei, hotarârea pronuntata este desfiintata prin efectul admiterii cererii de stramutare. Sentinta prin care Înalta Curte de Casatie si Justitie dispune asupra stramutarii nu este supusa niciunei cai de atac.

14. La articolul 916, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 916

Mijloacele de proba prevazute în prezenta sectiune pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu.

15. Dupa articolul 127 se introduce un nou articol, articolul 1271, cu urmatorul cuprins:

Articolul 1271 Ancheta sociala în cazul expertizei psihiatrice a minorului

În vederea întocmirii expertizei psihiatrice a minorului, autoritatea tutelara în a carei raza teritoriala domiciliaza minorul are obligatia sa efectueze ancheta sociala la cererea unitatii sanitare de specialitate care efectueaza expertiza."

16. La articolul 140, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

În cazurile prevazute la alin. 1 si 2, instanta de judecata, din oficiu sau la sesizarea procurorului, ori procurorul, din oficiu sau în urma informarii organului de cercetare penala, are obligatia, potrivit competentelor prevazute de lege, sa constate încetarea de drept a masurii preventive trimitând, în vederea punerii de îndata în libertate a celui retinut sau arestat, administratiei locului de detinere o copie de pe dispozitiv sau ordonanta ori un extras cuprinzând urmatoarele mentiuni: datele necesare pentru identificarea învinuitului sau inculpatului, numarul mandatului de arestare, numarul si data ordonantei, ale încheierii sau hotarârii prin care s-a dispus liberarea, precum si temeiul legal al liberarii.

17. La articolul 1606, dupa alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 41, cu urmatorul cuprins:

În cursul urmaririi penale, cererea de liberare provizorie se solutioneaza de un singur judecator,

indiferent de natura cauzei.

18. La articolul 174, dupa alineatul 2 se introduc patru noi alineate, alineatele 3-6, cu urmatorul cuprins:

În cazul în care un numar mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civila, acestea pot desemna o persoana care sa le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care partile civile nu si-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfasurare a procesului penal, procurorul sau instanta de judecata poate desemna, prin rezolutie, respectiv prin încheiere motivata, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau rezolutia va fi comunicata partilor civile, care trebuie sa încunostinteze procurorul sau instanta de refuzul lor de a fi reprezentati prin avocatul desemnat din oficiu.

În cazul în care prin fapta penala s-au adus vatamari unui numar mare de parti vatamate, constituite sau nu parti civile, care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoana care sa le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care partile vatamate nu si-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfasurare a procesului penal, procurorul sau instanta de judecata poate desemna, prin rezolutie, respectiv prin încheiere motivata, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Dovada mandatului se va face în conditiile legii. În cazurile prevazute la alin. 3 si 4, toate actele de procedura comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunostinta sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate.

19. La articolul 184, alineatul 31 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Daca învinuitul, inculpatul sau martorul refuza sa se supuna mandatului de aducere sau încearca sa fuga, va fi adus prin constrângere în fata organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata.

20. Dupa articolul 184 se introduce un nou articol, articolul 1841, cu urmatorul cuprins:

Articolul 1841 Accesul la bazele electronice de date

În vederea realizarii procedurii de citare, a comunicarii actelor de procedura sau a aducerii cu mandat la desfasurarea procedurilor, procurorul sau instanta are drept de acces direct la bazele electronice de date detinute de organele administratiei de stat.

Organele administratiei publice care detin baze electronice de date sunt obligate sa colaboreze cu procurorul sau cu instanta de judecata, în vederea asigurarii accesului direct al acestora la informatiile existente în bazele electronice de date."

21. La articolul 192, dupa alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 11, cu urmatorul cuprins:

În cazul în care s-a dispus neînceperea urmaririi penale, cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana care a facut sesizarea, în masura în care se retine exercitarea abuziva a acestui drept.

22. La articolul 198 alineatul 1, dupa litera b) se introduce o noua litera, litera b1), cu urmatorul cuprins:

b1) lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din oficiu fara a asigura substituirea, în conditiile legii, ori înlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apararea;

23. La articolul 198, alineatele 2 si 3 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

Lipsa nejustificata a martorului, a partii vatamate sau a partii responsabile civilmente se sanctioneaza cu amenda de la 250 lei la 3.000 lei.

Lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din oficiu fara a asigura substituirea, în conditiile legii, ori înlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apararea se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 250 lei la 3.000 lei.

24. La articolul 198 alineatul 4, dupa litera j) se introduce o noua litera, litera k), cu urmatorul cuprins:

k)abuzul de drept constând în exercitarea cu rea-credinta a drepturilor procesuale si procedurale de catre parti, reprezentantii legali ai acestora ori consilierii juridici.

25. La articolul 205, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

În cazurile în care, în cursul urmaririi penale, dosarul cauzei este solicitat în acelasi timp de instante diferite, procurorul înainteaza copii numerotate si certificate de grefa parchetului de pe toate actele dosarului. Organul de urmarire penala pastreaza originalul actelor dosarului, în vederea continuarii urmaririi penale.

26. La articolul 209, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Urmarirea penala se efectueaza, în mod obligatoriu, de catre procuror, în cazul infractiunilor prevazute la art. 155-173, art. 174-177, art. 179, art. 189 alin. 3-6, art. 190, art. 191, art. 211 alin. 3, art. 212, art. 236, art. 239, art. 2391, art. 250, art. 252, art. 2531-255, art. 257, art. 265-268, art. 273-276, art. 2791, art. 280, art. 2801, art. 3022, art. 317, art. 323 si art. 356-361 din Codul penal, în cazurile prevazute în art. 27 pct. 1 lit. b)-e), art. 281 pct. 1 lit. b), b1)-b3) si pct. 5, art. 282 pct. 1 lit. b) si art. 29 pct. 1, precum si în cazul altor infractiuni date prin lege în competenta sa.

27. Dupa articolul 217 se introduce un nou articol, articolul 2171, cu urmatorul cuprins:

Articolul 2171 Trimiterea cauzei la un alt parchet

Când exista o suspiciune rezonabila ca activitatea de urmarire penala este afectata din cauza împrejurarilor cauzei sau calitatii partilor ori exista pericolul de tulburare a ordinii publice, procurorul general de la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, la cererea partilor sau din oficiu, poate trimite cauza la un parchet egal în grad.

28. La articolul 222, alineatele 2 si 7 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

Plângerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plângerii, indicarea faptuitorului, daca este cunoscut si a mijloacelor de proba.

.................................................................................................

Plângerea gresit îndreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite pe cale administrativa organului competent.

29. La articolul 222, dupa alineatul 7 se introduc doua noi alineate, alineatele 8 si 9 , cu urmatorul cuprins:

Plângerea îndreptata la organul de urmarire penala, care nu cuprinde elementele prevazute la alin. 2, se restituie petitionarului pe cale administrativa, cu indicarea elementelor care lipsesc.

În cazul în care plângerea este întocmita de catre o persoana care locuieste pe teritoriul României, cetatean român, strain sau persoana fara cetatenie, prin care se sesizeaza savârsirea unei infractiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat sa primeasca plângerea si sa o transmita organului competent din tara pe teritoriul caruia a fost comisa infractiunea. Regulile privind cooperarea judiciara în materie penala se aplica în mod corespunzator.

30. La articolul 223, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 4 , cu urmatorul cuprins:

Dispozitiile art. 222 alin. 9 se aplica în mod corespunzator.

31. La articolul 2 28, alineatele 1 , 2, 4 si 6 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

Organul de urmarire penala sesizat în vreunul dintre modurile prevazute la art. 221 dispune prin

rezolutie începerea urmaririi penale, când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul dintre cazurile de împiedicare a punerii în miscare a actiunii penale prevazute la art. 10.

În cazul prevazut la art. 10 lit. b1), organul de urmarire penala înainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune, dupa caz, neînceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala.

...................................................................................

Daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate dupa primirea plângerii ori denuntului rezulta vreunul dintre cazurile de împiedicare a punerii în miscare a actiunii penale prevazute la art. 10, organul de urmarire penala înainteaza procurorului actele încheiate cu propunerea de a nu se începe urmarirea penala.

......................................................................................

În cazul în care procurorul este de acord cu propunerea, dispune prin rezolutie neînceperea urmaririi penale. În situatia în care procurorul îsi însuseste argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penala, motivarea rezolutiei este facultativa sau poate cuprinde doar argumente suplimentare. Copie de pe rezolutie si de pe propunerea organului de cercetare penala se comunica persoanei care a facut sesizarea, precum si, dupa caz, persoanei fata de care sau efectuat acte premergatoare.

Dispozitiile art. 245 alin. 1 lit. c1) se aplica în mod corespunzator.

32. Articolul 230 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 230 Neînceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire când fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni

Procurorul, sesizat potrivit art. 228 alin. 2, dispune prin ordonanta, dupa caz, neînceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala. Copia ordonantei si, dupa caz, a propunerii organului de cercetare penala se comunica persoanei care a facut sesizarea, precum si persoanei fata de care s-a dispus solutia de neurmarire sau de netrimitere în judecata."

33. Articolul 231 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 231 Restituirea dosarului pentru continuarea cercetarii penale

Daca procurorul, sesizat potrivit dispozitiilor art. 228 alin. 2, constata ca nu este cazul sa dispuna neînceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala, restituie dosarul organului de cercetare penala pentru completarea actelor premergatoare sau începerea urmaririi penale, respective pentru continuarea cercetarii penale."

34. La articolul 243, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Atunci când cazul de încetare a urmaririi penale priveste un învinuit sau inculpat arestat, procurorul trebuie sa se pronunte asupra încetarii urmaririi penale în aceeasi zi în care a primit propunerea de încetare de la organul de cercetare penala. Daca procurorul a dispus încetarea urmaririi penale, masura arestarii preventive înceteaza de drept, învinuitul sau inculpatul fiind pus de îndata în libertate.

35. La articolul 245, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

În cazul în care încetarea urmaririi penale priveste un învinuit sau inculpat arestat, în ordonanta se va face mentiune si cu privire la constatarea încetarii de drept a masurii arestarii preventive.

36. Articolul 251 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 251 Procesul-verbal de prezentare a materialului

Despre aducerea la îndeplinire a dispozitiilor prevazute la art. 250 organul de urmarire penala întocmeste proces-verbal, în care consemneaza si declaratiile, cererile si raspunsurile inculpatului.

37. La articolul 254, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 254

Când prezentarea materialului nu a fost posibila din cauza ca inculpatul sau aparatorul sau a lipsit în mod nejustificat la chemarea organului de urmarire penala ori refuza în mod nejustificat sa ia cunostinta de materialul de urmarire penala ori este disparut, în referatul care se întocmeste potrivit a rt. 259 se arata împrejurarile concrete din care rezulta cauza împiedicarii.

38. La articolul 278, dupa alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 21, cu urmatorul cuprins:

Plângerea formulata împotriva solutiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibila.

39. La articolul 2781, alineatele 10 si 13 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

Hotarârea judecatorului pronuntata potrivit alin. 8 este definitiva.

......................................................................................

Plângerea gresit îndreptata se trimite, pe cale administrativa, organului judiciar competent.

40. Articolul 285 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 285 Plângerea gresit îndreptata

Plângerea prealabila gresit îndreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite organului competent, pe cale administrativa. În aceste cazuri, plângerea se considera valabila, daca a fost introdusa în termen la organul necompetent."

41. La articolul 291, alineatele 1 si 3 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

Articolul 291

Judecata poate avea loc numai daca partile sunt legal citate si procedura este îndeplinita. Înfatisarea partii în instanta, în persoana sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, daca acesta din urma a luat legatura cu partea reprezentata, acopera orice nelegalitate survenita în procedura de citare.

.............................................................................................

Partea prezenta personal la un termen, prin reprezentant, prin avocat ales ori prin avocat din oficiu, daca acesta din urma a luat legatura cu partea reprezentata, la un termen, precum si partea careia, personal, prin reprezentant sau aparator ales sau prin functionarul sau persoana însarcinata cu primirea corespondentei, i s-a înmânat în mod legal citatia pentru un termen de judecata nu mai sunt citate pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termene cu exceptia situatiilor în care prezenta acestora este obligatorie potrivit legii.

42. La articolul 291, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 31, cu urmatorul cuprins:

Completul învestit cu judecarea unei cauze penale poate, din oficiu sau la cererea partilor, sa preschimbe primul termen sau termenul luat în cunostinta cu respectarea principiului continuitatii completului în situatia în care din motive obiective instanta nu îsi poate desfasura activitatea de judecata la termenul fixat ori în vederea solutionarii cu celeritate a cauzei. Preschimbarea termenului se dispune prin rezolutia judecatorului, în camera de consiliu si fara citarea partilor. Partile vor fi citate de îndata pentru noul termen fixat.

43. Dupa articolul 320 se introduce un nou articol, art. 3201, cu urmatorul cuprins:

Articolul 3201 Judecata în cazul recunoasterii vinovatiei

Pâna la începerea cercetarii judecatoresti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic ca recunoaste savârsirea faptelor retinute în actul de sesizare a instantei si solicita ca judecata sa se faca în baza probelor administrate în faza de urmarire penala.

Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmarire penala, doar atunci când inculpatul declara ca recunoaste în totalitate faptele retinute în actul de sesizare a instantei si nu solicita administrarea de probe, cu exceptia înscrisurilor în circumstantiere pe care le poate administra la acest termen de judecata. La termenul de judecata, instanta întreaba pe inculpat daca solicita ca judecata sa aiba loc în baza probelor administrate în faza de urmarire penala, pe care le cunoaste si le însuseste, procedeaza la audierea acestuia si apoi acorda cuvântul procurorului si celorlalte parti. Instanta de judecata solutioneaza latura penala atunci când, din probele administrate, rezulta ca faptele inculpatului sunt stabilite si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse. Daca pentru solutionarea actiunii civile se impune administrarea de probe în fata instantei, se va dispune disjungerea acesteia.

În caz de solutionare a cauzei prin aplicarea alin. 1, dispozitiile art. 334 si 340-344 se aplica în mod corespunzator. Instanta va pronunta condamnarea inculpatului, care beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, în cazul pedepsei închisorii, si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispozitiile alin. 1-6 nu se aplica în cazul în care actiunea penala vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viata. În caz de respingere a cererii, instanta continua judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.

44. La articolul 361 alineatul 1, literele a) si b) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

a)sentintele pronuntate de judecatorii;

b)sentintele pronuntate de tribunalele militare;

45. La articolul 366, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 366

Apelul se declara prin cerere scrisa. Cererea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul, resedinta sau locuinta declarantului, sa indice hotarârea apelata si numarul dosarului în care a fost pronuntata si sa fie semnata de persoana care face apel.

46. La articolul 3851 alineatul 1, literele a), b) si e) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

a)sentintele pronuntate de judecatorii;

b)sentintele pronuntate de tribunalele militare;

.................................................................................................

e)deciziile pronuntate, ca instante de apel, de curti de apel si Curtea Militara de Apel;

47. La articolul 3856, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Recursul declarat împotriva unei hotarâri care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute la art. 3859, iar instanta este obligata ca, în afara temeiurilor invocate si cererilor formulate de recurent, sa examineze întreaga cauza sub toate aspectele. În aceste cauze, instanta de recurs poate administra probe noi sau readministra probele în situatia în care considera necesar pentru asigurarea dreptului partilor la un proces echitabil.

48. La articolul 3859 alineatul 1, punctul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

12. când nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infractiuni sau când instanta a pronuntat o hotarâre de condamnare pentru o alta fapta decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecata, cu exceptia cazurilor prevazute în art. 334-337;

49. La articolul 3859 alineatul 1 , dupa punctul 171 se introduce un nou punct, punctul 172, cu urmatorul cuprins:

172. când hotarârea este contrara legii sau când prin hotarâre s-a facut o gresita aplicare a legii;

50. La articolul 3859, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Cazurile prevazute în alin. 1 pct. 1-7, 10, 13, 14, 19 si 20 se iau în considerare întotdeauna din oficiu, iar cele de la pct. 11, 12, 15, 17, 172 si 18 se iau în considerare din oficiu numai când au influentat asupra hotarârii în defavoarea inculpatului.

51. La articolul 397, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 4 , cu urmatorul cuprins: Cererea de revizuire adresata direct instantei se trimite pe cale administrativa procurorului competent.

52. Articolul 402 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 402 Masuri premergatoare

La primirea lucrarilor trimise de procuror, presedintele instantei fixeaza termen pentru examinarea admisibilitatii în principiu a cererii de revizuire, dispunând atasarea dosarului cauzei.

53. La articolul 403, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 403

Admisibilitatea în principiu se examineaza de catre instanta, în camera de consiliu, fara citarea partilor si fara participarea procurorului. Instanta examineaza daca cererea de revizuire este facuta în conditiile prevazute de lege si daca din probele strânse în cursul cercetarii efectuate de procurer rezulta date suficiente pentru admiterea în principiu.

54. La articolul 403, alineatul 2 se abroga.

55. La articolul 403, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 31, cu urmatorul cuprins:

Cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile daca exista identitate de persoana, de temei legal, de motive si aparari.

56. La articolul 404, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 404

Odata cu admiterea în principiu a cererii de revizuire instanta stabileste termen pentru rejudecarea cauzei, putând suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotarârii supuse revizuirii.

57. Articolul 4142 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 4142 Calitate procesuala

Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel si Avocatul Poporului au îndatorirea sa ceara Înaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti."

58. Dupa articolul 4142 se introduc trei noi articole, articolele 4143-4145, cu urmatorul cuprins:

Articolul 4143 Conditii de admisibilitate

Recursul în interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate în mod diferit prin hotarâri judecatoresti definitive, care se anexeaza la cerere.

Articolul 4144 Judecarea recursului în interesul legii

Recursul în interesul legii se judeca de un complet format din presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie sau, în lipsa acestuia, din vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, un numar de 14 judecatori din sectia în a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti si câte 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii. Presedintele completului este presedintele sau vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie. În cazul în care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele sau, în  lipsa acestuia, vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie stabileste sectiile din care provin cei 20 de judecatori.

Dupa sesizarea Înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele acesteia sau, dupa caz, vicepresedintele va lua masurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecatorilor din cadrul sectiei în a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum si a judecatorilor din celelalte sectii ce intra în alcatuirea completului prevazut la alin. 1.

La primirea cererii, presedintele completului va desemna un judecator din cadrul sectiei în a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, pentru a întocmi un raport asupra recursului în interesul legii. În cazul în care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele completului va desemna câte un judecator din cadrul acestor sectii pentru întocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili În vederea întocmirii raportului, presedintele completului poate solicita unor specialisti recunoscuti opinia scrisa asupra problemelor de drept solutionate diferit.

Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamenteaza, jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale, a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si opinia specialistilor consultati, daca este cazul, precum si doctrina în materie. Totodata, judecatorul sau, dupa caz, judecatorii raportori va/vor întocmi proiectul solutiei ce se propune a fi data recursului în interesul legii. Sedinta completului se convoaca de presedintele acestuia cu cel putin 20 de zile înainte de desfasurarea acesteia. Odata cu convocarea, fiecare judecator va primi o copie a raportului si a solutiei propuse. La sedinta participa toti judecatorii completului. Daca exista motive obiective, acestia vor fi înlocuiti cu respectarea regulilor prevazute la alin. 3. Recursul în interesul legii se sustine în fata completului, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecatorul desemnat de colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel. Recursul în interesul legii se judeca în cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar solutia se adopta cu cel putin doua treimi din numarul judecatorilor completului. Nu se admit abtineri de la vot.

Articolul 4145 Continutul hotarârii si efectele ei

Asupra cererii, completul se pronunta prin decizie.

Decizia se pronunta numai în interesul legii si nu are efecte asupra hotarârilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Decizia se motiveaza în termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."

59. Articolul 456 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 456 Instanta competenta

Instanta competenta sa dispuna asupra întreruperii executarii pedepsei este instanta în a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau dupa caz, unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca, corespunzatoare în grad instantei de executare. În cazul în care persoana condamnata se afla în stare de libertate în urma unei întreruperi anterioare a executarii pedepsei, instanta competenta sa dispuna asupra întreruperii executarii pedepsei este instant de executare.

Cererea de întrerupere a executarii pedepsei adresata altei instante se trimite pe cale administrative instantei competente, potrivit alin. 1 si 2."

60. La articolul 462, dupa alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu urmatorul cuprins:

Cererile ulterioare de contestatie la executare sunt inadmisibile daca exista identitate de persoana, de temei legal, de motive si de aparari.

61. La articolul 484, alineatul 1 se abroga.

62. Articolul 501 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 501 Recursul

Hotarârea prin care instanta rezolva cererea de reabilitare este supusa recursului."

63. La articolul 506, dupa alineatul 4 se introduce un nou alineat , alineatul 5, cu urmatorul cuprins:

Hotarârea este supusa numai recursului.

64. La titlul IV capitolul VI al partii speciale, denumirea sectiunii IV se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Sectiunea IV

Rejudecarea în caz de extradare sau predare în baza unui mandat european de arestare

65. Articolul 5221 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 5221 Rejudecarea celor judecati în lipsa în caz de extradare

În cazul în care se cere extradarea sau predarea în baza unui mandat european de arestare a unei

persoane judecate si condamnate în lipsa, cauza va putea fi rejudecata de catre instanta care a judecat în prima instanta, la cererea condamnatului.

Dispozitiile art. 404-408 se aplica în mod corespunzator."

Articolul XIX

La articolul 12 alineatul (1) din Legea nr. 508/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea în cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

a)infractiunile prevazute la art. 7 si 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, cu modificarile ulterioare, cu exceptia cazurilor în care infractiunea

grava este una dintre cele definite la art. 2 lit. b) pct. 15 si 20 din Legea nr. 39/2003, cu modificarile ulterioare. Dispozitiile art. 9 si 10 din Legea nr. 39/2003, cu modificarile ulterioare, se aplica în mod corespunzator;

Articolul XX

Codul penal al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 181, alineatele 2 si 3 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

La stabilirea în concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savârsire a faptei, de scopul urmarit, de împrejurarile în care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului, daca este cunoscut. În cazul faptelor prevazute în prezentul articol, procurorul sau instanta poate aplica una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevazute la art. 91.

2. Dupa articolul 74 se introduce un nou articol, articolul 741, cu urmatorul cuprins:

Articolul 741

În cazul savârsirii infractiunilor de gestiune frauduloasa, înselaciune, delapidare, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în forma calificata si neglijenta în serviciu, prevazute în prezentul cod, ori a unor infractiuni economice prevazute în legi speciale, prin care s-a pricinuit o paguba, daca în cursul urmaririi penale sau al judecatii, pâna la solutionarea cauzei în prima instanta, învinuitul sau inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savârsita se reduc la jumatate. Daca prejudiciul cauzat si recuperat în aceleasi conditii este de pâna la 100.000 euro, în echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat în aceleasi conditii este de pâna la 50.000 euro, în echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se înregistreaza în cazierul judiciar.

Dispozitiile prevazute la alin. 1 si 2 nu se aplica daca faptuitorul a mai savârsit o infractiune de acelasi gen, prevazuta de prezentul cod, într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile alin. 1 si 2.

3. La articolul 184, dupa alineatul 5 se introduce un nou alineat, alineatul 6 , cu urmatorul cuprins:

Pentru faptele prevazute la alin. 2 si 4, împacarea partilor înlatura raspunderea penala.

Articolul XXI

Prevederile art. 145 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.

Articolul XXII

(1) Procesele în materie civila în curs de judecata la data schimbarii, potrivit prevederilor prezentei legi, a competentei instantelor legal învestite vor continua sa fie judecate de acele instante. În caz de desfiintare, anulare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile prezentei legi privitoare la competenta sunt aplicabile.

(2) Dispozitiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 si 51, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 1591, art. 2812a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 61, art. 315 alin. 31, precum si ale art. 329-3307 din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica numai proceselor, cererilor si sesizarilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate dupa intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) Dispozitiile art. 373 alin. 1 din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica numai executarilor silite începute dupa intrarea în vigoare a acesteia.

(4) În cazul litigiilor în materie comerciala, aflate în procedura concilierii la data intrarii în vigoare a prezentei legi, partile pot conveni fie sa continue aceasta procedura, fie sa recurga la procedura medierii.

Articolul XXIII

(1) În cazul cererilor de divort formulate anterior intrarii în vigoare a prezentei legi, instanta poate sa dispuna divortul prin acordul sotilor, daca sunt îndeplinite conditiile prevazute de dispozitiile art. 37 alin. 2 lit. a) si ale art. 38 alin. 1-3 din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege.

(2) Dispozitiile privind divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala ale Legii nr. 4/1953, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, sunt aplicabile si casatoriilor în fiinta la data intrarii în vigoare a prezentei legi.

(3) În termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi, Ministerul Justitiei, Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România si Ministerul Administratiei si Internelor vor propune masurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor privind divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala ale Legii nr. 4/1953, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege.

Articolul XXIV

(1) Hotarârile pronuntate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi ramân supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a început procesul.

(2) Procesele în curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal învestite vor continua sa fie judecate de acele instante, dispozitiile referitoare la competenta instantelor din Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, aplicându-se numai cauzelor cu care instantele au fost sesizate dupa intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) În caz de desfiintare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile prezentei legi privitoare la competenta sunt aplicabile.

(4) Dispozitiile privitoare la recursul în interesul legii din Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica numai sesizarilor privind recursul în interesul legii formulate dupa intrarea în vigoare a prezentei legi.

(5) Cauzele aflate în cursul urmaririi penale ramân în competenta organelor de urmarire penala care erau legal sesizate la momentul intrarii în vigoare a prezentei legi. Sesizarea instantei în aceste cauze se va face potrivit normelor de competenta în vigoare la momentul emiterii rechizitoriului.

Articolul XXV

(1) În termen de 15 zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi se va modifica în mod corespunzator Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat.

(2) Referirile la completul de 9 judecatori cuprinse în actele normative în vigoare se considera a fi facute la completele de 5 judecatori.

(3) Procesele în curs de judecata la completul de 9 judecatori la data intrarii în vigoare a prezentei legi vor continua sa fie judecate de acest complet.

(4) Dispozitiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica si proceselor în curs de judecata la data intrarii în vigoare a prezentei legi.

Articolul XXVI

Dispozitiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, ale art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele prin prezenta lege, precum si ale art. 4 alin. (6) si art. 5 alin. (1) si (2) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica si proceselor aflate în curs de solutionare în prima instanta daca nu s-a pronuntat o hotarâre în cauza pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi.

Articolul XXVII

În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, Ministerul Justitiei si Ministerul Public vor încheia protocoale de colaborare cu autoritatile si institutiile publice care detin baze  electronice de date, în vederea asigurarii aplicarii prevederilor art. 862 din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, si ale art. 1841 din Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege.

Articolul XXVIII

Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia prevederilor privind divortul pe cale administrativa si pe cale notariala, care intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

IOAN OLTEAN

PRESEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANA

Bucuresti, 25 octombrie 2010