31.03.2010
Inaptitudinea fizică sau psihică a unui salariat
Ce trebuie să ştie şi cum trebuie să procedeze un angajator, dar şi salariatul în cauză, în situaţia în care se confrunta cu problema inaptitudinii fizice sau psihice a acestuia din urmă.
Inaptitudinea, fie ea fizică sau psihică, este una din cauzele legale ce pot duce la concedierea salariatului, fiind reglementată de art.61 lit.c din Codul muncii : „în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat”. În acest caz nu se pune problema culpei salariatului, fiind vorba de un caz de necorespundere profesională din raţiuni medicale. Inaptitudinea medicala a salariatului trebuie să se refere la imposibilitatea salariatului, din motive medicale, să exercite atribuţiile corespunzătoare unui anumit loc de muncă.
Aceasta nu se confundă cu incapacitatea de muncă (totală sau parţială), ce priveste imposibilitatea medicală a unei persoane de a presta muncă, în general, adică în orice loc de muncă. Astfel de cazuri duc, de cele mai multe ori, la pensionarea salariatului pentru invaliditate de gradul I şi II (sau III daca este incapacitate parţială). Pentru a se dispune concedierea salariatului pentru inaptitudine, în primul rând trebuie să existe o decizie a organelor de expertiză medicală prin care să se stabilească inaptitudinea salariatului. În legatura cu competenţa medicului de medicina muncii pentru stabilirea inaptitudinii, exista opinii diversificate, atât în sensul susţinerii competenţei acestuia, cât şi în sensul că acesta nu ar putea decide inaptitudinea salariatului în conformitate cu art.61 lit.c din Codul Muncii.
Acest articol face referire expresă la organul competent de expertiză medicală, iar medicul de medicina muncii nu are o astfel de atribuţii, conform Statutului profesional specific al medicului de medicină a muncii (Legea nr.418/2004). Decizia organului de expertiză medicală se poate obţine la cererea angajatorului sau a salariatului. După primirea unei asemenea decizii, angajatorul trebuie să propuna salariatului un alt loc de muncă vacant, în raport capacitatea de muncă a acestuia, iar dacă nu deţine un asemenea loc de muncă trebuie să se adreseze agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă, pentru redistribuirea salariatului. Salariatul are posibilitatea de a opta pentru noul loc de muncă oferit de angajator într-un termen de 3 zile lucrătoare.
Dacă salariatul nu accepta locul de muncă oferit, sau nu există un astfel de loc de muncă şi a fost notificată agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă, atunci angajatorul poate proceda la desfacerea contractului individual de muncă. În acest sens va emite şi comunica salariatului o decizie motivată de concediere pentru inaptitudine, cu acordarea termenului de preaviz prevazut de lege, respectiv de contractul colectiv de muncă aplicabil.
Salariatul concediat va beneficia, conform art.64 alin.5 din Codul Muncii de o compensaţie, în condiţiile stabilite în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual, după caz.
