03.03.2010
In ce conditii pot fi alesi reprezentantii salariatilor?
Legislaţia muncii prevede posibilitatea salariaţilor care nu sunt constituiţi într-un sindicat de a-şi alege reprezentanţi, care să le apere interesele în raport cu patronatul. Condiţia pentru a se alege reprezentanţi ai salariaţilor este ca nici unul dintre salariaţii respectivului angajator să nu fie membru al unui sindicat şi unitatea să aibă cel puţin 20 de salariaţi.
În cazul în care există un sindicat, dar acesta nu este reprezentativ la nivelul unităţii, pot fi aleşi reprezentanţi ai salariaţilor pentru a participa la negocierea contractului colectiv de muncă Conform art 224 al.2 din Codul muncii, reprezentanţii salariaţilor sunt aleşi în cadrul adunării generale a salariaţilor, cu votul a cel puţin jumătate din numărul total al salariaţilor, indiferent de numărul participanţilor la adunare. Durata mandatului reprezentanţilor este stabilită de adunărea generală, dar oricum nu poate fi mai mare 2 ani. Pentru ca un salariat să poată fi ales reprezentant trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fi împlinit 21 de ani;
- să fi lucrat la acel angajator cel puţin 1 an fără întrerupere.
Numărul reprezentanţilor salariaţilor trebuie stabilit de comun acord cu angajatorul, în raport cu numărul total de salariaţi existenţi la acel angajator. La desemnarea reprezentanţilor salariaţilor pentru participarea la negocierea contractului colectiv de munca, Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca prevede ca este obligatoriu votul secret.
Ce atributii au reprezentanţii salariaţilor?
În general, atribuţiile reprezentanţilor salariaţilor şi modul de aducere la îndeplinire a acestora, se stabilesc de către adunărea generală a salariaţilor. În conformitate cu Codul Muncii reprezentanţii salariaţilor au atribuţii precum:
- să urmărească respectarea drepturilor salariaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu contractul colectiv de muncă aplicabil, cu contractele individuale de muncă şi cu regulamentul intern;
- să participe la elaborarea regulamentului intern;
- să promoveze interesele salariaţilor referitoare la salariu, condiţii de muncă, timp de muncă şi timp de odihnă, stabilitate în muncă, precum şi orice alte interese profesionale, economice şi sociale legate de relaţiile de muncă;
- sa sesizeze inspectoratul de muncă cu privire la nerespectarea dispoziţiilor legale şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil.
- trebuie să fie consultaţi şi implicaţi în formalităţile necesare concedierilor colective;
- îşi dau acordul asupra unor măsuri iniţiate de angajator, cum ar fi cele cu privire la normele de munca, cumularea zilelor de repaus săptămânal, solicitarea salariaţilor de a beneficia de concedii de formare profesională, la elaborarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă etc. Alte atribuţii ale acestora sunt prevăzute în diferite acte normative.
Astfel, Legea nr. 130/1996 prevede participarea reprezentanţilor salariaţilor la negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă. Legea nr. 168 /1999 prevede dreptul reprezentanţilor salariaţilor de a-i reprezenta in conflictele de interese, de a desemna un arbitru în cadrul procedurii arbitrajului conflictelor de interese, de a organiza grevele şi a-i reprezenta pe grevişti. Reprezentanţii salariaţilor pot avea şi alte atribuţii, prevăzute de legi speciale sau stabilite de adunarea generală a salariaţilor, dar fără a se încălca interdicţia legală de delegare a unor atribuţii ce aparţin exclusiv sindicatelor.
Trebuie reţinut că pe durata exercitării mandatului lor, reprezentanţii salariaţilor nu pot fi concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţi. În vederea îndeplinirii mandatului lor reprezentanţii salariaţilor au dreptul la alocarea unui număr de 20 de ore pe lună, timp ce se consideră efectiv lucrat, fiind salarizat corespunzător.
