12.04.2010
Ce informatii trebuie comunicate salariatului la angajarea in munca?
La momentul încheierii unui contract individual de muncă, dar şi la modificarea acestui contract, angajaţii trebuie să fie informaţi de către angajatori cu privire la anumite aspecte legate de raportul de muncă.
Codul Muncii (art.17) prevede anumite clauze sau aspecte ce vor fi obligatoriu aduse la cunoştinţa angajatului, şi vor fi menţionate în cuprinsul contractului individual de muncă. Prin semnarea contractului de muncă cuprinzând informaţiile prevazute de lege, salariatul ia cunoştinţă de ele, astfel încât nu poate susţine ulterior că nu a fost informat cu privire la acestea. Principalele elemente pe care angajatorul trebuie să le aducă la cunoştinţa salariatului sunt prevăzute de art.17 din Codul Muncii.
Acestea privesc:
- identitatea părţilor
- locul de muncă, sau dacă nu este fix, posibilitatea ca salariatul să-şi desfăşoare activitatea în diverse locuri
- sediul/domiciliul angajatorului
- funcţia/ocupaţia (după Clasificarea ocupaţiilor din România sau alte acte normative)
- atribuţiile postului (cuprinse în fişa postului)
- riscurile specifice postului
- data de la care contractul produce efecte
- durata contractului (dacă este pe durată determinată sau contract de muncă temporară)
- durata concediului de odihnă
- condiţiile preavizului şi durata acestuia
- salariul de bază şi alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, periodicitatea plăţii salariului
- durata normală a muncii exprimată in ore/şi si ore/săptămână
- indicarea contractului colectiv de muncă aplicabil
- durata perioadei de probă, dacă este cazul.
Trebuie avut în vedere faptul că orice modificare a acestor elemente pe perioada derulării contractului de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, în termen de 15 zile de la data la care salariatul a fost informat în scris în acest sens. Fac excepţie de la această regulă modificările impuse de schimbările legislative sau de contractul colectiv aplicabil.
În situaţia în care se încheie un contract de muncă cu timp parţial angajatorul trebuie obligatoriu să informeze salariatul, pe lângă elementele de mai sus şi cu cu privire la durata muncii şi repartizarea programului de muncă, condiţiile în care se poate modifica programul de lucru, interdicţia efectuării de ore suplimentare (cu anumite excepţii prevăzute de lege, cum ar fi cazul de forţă majoră). Dacă activitatea salariatului se desfăşoară în străinătate, acesta trebuie informat (prin menţionarea în contractul de muncă, conform art.18 Codul din Muncii), de către angajator, în timp util, cu privire la:
- durata perioadei de muncă în străinătate,
- moneda în care se plătesc drepturile salariale şi modalitatea de plată,
- prestaţiile în bani/în natura aferente activitatăţii prestate în străinătate,
- condiţiile climatice de la locul desfăşurării activităţii,
- principalele reglementări ale legislaţiei muncii în ţara respectivă,
- obiceiurile locului a căror nerespectare i-ar putea pune în pericol viaţa, libertatea sau siguranţa personală.
Codul Muncii prevede dreptul salariatului de a se adresa instanţei judecătoreşti competente cu o cerere de despăgubiri, în cazul în care angajatorul nu şi-a îndeplinit obligaţia de informare, fapt ce i-a cauzat un prejudiciu salariatului (indiferent dacă este vorba de informaţii generale - conform art.17 din Codul Muncii sau cu caracter specific – conform art.18). Cererea poate fi formulată în termen de 30 de zile de la data neîndeplinirii obligaţiei de informare, iar salariatul trebuie să demonstreze prejudiciul suferit.
