topSite
 

Ai nevoie de sfatul unui avocat ?

Raspuns garantat in maxim 24H ! Raspund avocati cu peste 10 ani experienta de barou.

Sectiunea de intrebari si raspunsuri Avocat OnLine

Raspunsuri oferite de avocati online la problemele dvs. juridice. Toate intrebarile postate in sectiunea consultanta juridica gratuita vor vi postate in sectiunea Avocat Online.

Vezi toate intrebarile si raspunsurile din sectiunea Avocat Online

11.02.2011

Accesiunea imobiliară artificială

Accesiunea imobiliara artificială pune în discuție situația terenurilor pe care sunt contruite imobile. Codul Civil pornește de la idea  ca lucrul principal  este terenul, iar prin accesiune proprietarul terenului devine și proprietar al construcției sau al plantației existente pe acel teren.

Denumirea de "artificială" relifează intervenția omului, accesiunea imobiliară artificială fiind reglementată de art.492 Cod civil, care prevede că "orice construcție, plantație sau lucru făcut pe pământ sau asupra pământului sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui, până ce se dovedește din contră".

Legiuitorul a reglementat două cazuri de accesiune artificială: în primul caz construcția sau plantația este făcută de proprietar pe terenul său, însă cu materialele altcuiva; iar în cel de-al doilea caz construcția sau plantația este făcută de o persoană, cu materialele sale, însă pe terenul altcuiva.

În primă situație, pentru a nu se îmbogăți fără temei legitim în detrimentul proprietarului materialelor, proprietarul terenului care a făcut construcția, plantația sau lucrarea cu materialele unui terț este dator să plătească terțului valoarea materialelor, eventual si daune - interese. În acest caz însă proprietarul materialelor nu are dreptul a le ridica de pe terenul unde acestea au fost înglobate.

Acest tip de accesiunea imobiliară artificială este reglementat de art.493 Cod civil.

În cel de-al doilea caz, proprietarul terenului pe care au fost făcute aceste construcții, plantații ori lucrări devine, prin accesiune si proprietarul lor, având însă obligația unei anumite dezdăunări față de contructor. În privința domeniului de aplicare, s-a decis că el cuprinde numai situațiile în care un terț ridică pe terenul altuia construcții noi, nu atunci când lucrările sunt efectuate în temeiul unei convenții încheiate între proprietarul terenului și constructor sau în cazul în care se efectuează numai îmbunătațiri la construcții deja existente. Raporturile juridice dintre părțile implicate în această operațiune sunt diferite, după cum constructorul este de bună-credință sau de rea-credință.

Este constructor de rea-credință cel care ridică o construcție sau face o plantație pe un teren despre care știa că nu este proprietatea sa. În această situație proprietarul, conform art.494 din Codul Civil, are de ales între două soluții juridice:

  • fie să invoce accesiunea și să dobândească astfel dreptul de proprietate și asupra construcției, având însă obligația de a dezdăuna pe constructor cu valoarea materialelor încorporate și prețul muncii efectuate, indiferent de sporul de valoare dobândit de teren prin realizarea construcției;
  • fie să-l oblige pe constructor să desființeze sau să ridice construcțiile, plantațiile sau lucrările executate, pe cheltuiala sa, cu obligarea acestuia să-i plătească despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului.

În ceea ce privește dreptul de proprietate al celui ce invocă accesiuna, acesta ia naștere odată cu încorpoararea construcției sau plantației în teren, titlul sau derivând din lege. Corelativ acestui drept de proprietate, în practică se pune în discuție și un drept de creanța al constructorului. Dreptul constructorului intră în discuție și ia naștere numai în momentul în care proprietarul terenului își manifestă expres voința de a deveni proprietarul construcției, prin invocarea  accesiunii imobiliare artificiale. În acest moment între cele două părți se naște un raport obligațional, contructorul devenind creditorul obligației de despăgubire. Însă atâta timp cât proprietarul terenului nu-și valorifică acest drept prin accesiune și îl lasă pe constructor să folosească terenul nestingherit, constructorul nu poate să îl oblige să îi ofere despăgubiri.

După invocarea accesiunii imobiliare artifiale, dreptul constructorului este un drept de creantă. Chiar dacă s-a făcut cu bună-credință  nu se poate naște un drept real, acesta decurge din dreptul de accesiune al propritarului fondului, ca mod originar de dobândire a proprietații.

Posesorul este de bună-credință atunci când posedă terenul ca un proprietar în puterea unui titlu translativ de proprietate, ale cărui  vicii nu-i  sunt cunoscute. Buna-credință a constructorului trebuie să existe la momentul efectuării lucrărilor, reaua-credință intervenită ulterior nemaiavând nici o semnificație din punct de vedere juridic. Într-o astfel de situație proprietarul terenului devine în mod obligatoriu și proprietarul construcției, fără a putea cere dărâmarea acesteia sau ridicarea lucrărilor efectuate. În ceea ce privește despăgubirea constructrului Codul Civil dă posibilitatea proprietarului terenului să opteze între: plata contravalorii materialelor și a prețului muncii sau plata unei sume egale cu sporul de valoare dobândit de teren.

Constructorului îi este recunoscut un drept de retenție până la satisfacerea creanței sale. În temeiul acestui drept, constructorul va putea reține construcția până i se va satisfice creanța. Acest drept îi este alocat constructorului numai în situația în care era în posesia construcției când a primit câștig de cauză în acordarea despăgubirilor. Însă dacă el a pierdut posesia bunului, nu mai poate valorifica dreptul de retenție, care presupune că atunci când i se acordă să aibă stăpânirea materială și elementul intențional, care sunt atributele posesiunii.

În toate cazurile în care proprietarul terenului  își însușește contrucția, constructorul de bună sau de rea-credintă devine un creditor, având o creanță împotriva proprietarului terenului. Această creanță este prescriptibilă în termenul de prescripție de drept comun aplicabil între persoane fizice, adică în termenul de 3 ani, care începe să curgă din momentul în care proprietarul terenului ridică pretenții cu privire la construcția existentă pe terenul său.

Accesiunea imobiliară artificială trebuie analizată și în raport cu dreptul de superficie. Acesta nu trebuie confundat cu dreptul de creanță al constructorului pe terenul altuia. Superficia este caracterizată ca un dezmembrământ al dreptului de proprietate și este consfințit ca atare în practica judiciară. Ea operează atunci când există o convenție între constructor și proprietarul terenului.

consultanta juridica articole pe aceeasi tema tipareste articolul

Articolul are nevoie de completare

Consideri ca acest articol are nevoie de completari ? Ai gasit acest articol pe internet si nu corespunde cerintelor tale ?

Ai sansa sa ajuti si pe alti sa gaseasca informatii complete despre problemele lor juridice.

completeaza articolul

 
mmagazin online de piese  moto, echipament moto

Propune un nou articol

Daca nu gasesti la noi pe site un articol asa cum doresti, poti propune un nou articol juridic !

Ai sansa astfel sa ajuti si pe alti internauti sa gaseasca informatii complete despre problemele lor juridice.

propune un nou articol

 

Abonare newsletter stiri juridice

In cazul in care doriti sa va abonati la ultimele noutati legislative, utlimele stiri, informatii complete din domeniul juridic va rugam dati click pe butonul de mai jos.

abonare newsletter

 
  • TEL INFO-CONSUMATOR: 0800 080 999 - linie telefonica cu apelare gratuita
  • Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Prahova
  • Adresa:Ploiesti, Str. Industriei nr. 111, cod 100514
  • Tel.:0244/576.436
  • Tel.:0344/401394; 0344/401.395
  • Fax:0244/576.643
  • e-mail:reclamatii.prahova@opc.ro
  • www.anpc.gov.ro
powered by Payu
endSite