30.10.2010
Modificari aduse divortului prin legea de accelerare a solutionarii proceselor
Legea 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 26.10.2010 şi intră in vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării, respectiv de la 25.11.2010. Excepţie de la acestă regulă fac dispoziţiile prezentate în continuare cu privire la divorţul pe cale administrativă sau notarială, care intră în vigoare de la 10.12.2010.
Noua dispoziţie legală aduce modificări substanţiale Codului familiei, simplifică procedura divorţului, oferind părţilor implicate numeroase pârghii legale.
Căsătoria se desface prin divorţ, ce poate avea loc prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi, atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, sau la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea casatoriei.
Divorţul prin acordul soţilor poate fi pronunţat de către instanţa judecătorească indiferent de durata căsătoriei şi indiferent dacă există sau nu copii minori rezultaţi din căsătorie. Divorţul prin acordul soţilor nu poate fi admis dacă unul dintre soţi este pus sub interdicţie. Instanţa este obligată să verifice existenţa consimţământului liber şi neviciat al fiecărui soţ. La soluţionarea cererilor accesorii divorţului, referitoare la încredinţarea copiilor minori, obligaţia de întreţinere şi folosirea locuinţei, instanţa va ţine seama şi de interesele minorilor.
Dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi, ofiţerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, eliberându-le un certificat de divorţ, potrivit legii.
Cererea de divorţ se depune de soţi împreuna. Ofiţerul de stare civilă sau notarul public înregistrează cererea şi le acordă un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divorţ.
La expirarea acestui termen, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat.
Dacă soţii stăruie în divorţ, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public eliberează certificatul de divorţ fără să facă vreo menţiune cu privire la culpa soţilor. Dacă soţii nu se înţeleg asupra numelui de familie pe care să îl poarte dupa divorţ, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public emite o dispoziţie de respingere a cererii de divorţ şi îndrumă soţii să se adreseze instanţei de judecată, potrivit prevederilor art. 38.Codul familiei. Soluţionarea cererilor privind alte efecte ale divorţului asupra cărora soţii nu se înţeleg este de competenţa instanţei judecătoreşti.
Când cererea de divorţ este depusă la primăria unde s-a încheiat caăsătoria, ofiţerul de stare civilă, după emiterea certificatului de divorţ, face cuvenită menţiune în actul de căsătorie.
În cazul depunerii cererii la primăria în a cărei rază teritorială soţii au avut ultima locuinţă comună, ofiţerul de stare civilă emite certificatul de divorţ şi înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face menţiune în actul de căsătorie.
În cazul constatării divorţului de către notarul public, acesta emite certificatul de divorţ şi înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face menţiune în actul de căsătorie.
Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile mai sus menţionate, ofiterul de stare civilă sau, dupa caz, notarul public respinge cererea de divorţ. Împotriva refuzului ofiţerului de stare civilă sau notarului public nu există cale de atac, dar soţii se pot adresa cu cererea de divorţ instanţei de judecată, pentru a dispune desfacerea căsătoriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prevăzut de lege. Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiţerului de stare civilă sau notarului public de a constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi de a emite certificatul de divorţ, oricare dintre soţi se poate adresa, pe cale separată, instanţei competente.
Căsăatoria este desfacută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunţat divorţul a rămas irevocabilă.
În cazul dovorţilui solicitat în faţa notarului public sau a ofiţerului de stare civilă, căsătoria este desfacută pe data eliberării certificatului de divorţ. Faţă de cel de-al treilea, efectele patrimoniale ale căsătoriei înceteaza de la data când s-a facut menţiune despre hotărârea de divorţ sau, după caz, despre certificatul de divorţ pe marginea actului de căsătorie ori de la data când ei au cunoscut divorţul pe altă cale.
