21.05.2010
Testament, mostenitorii rezervatari
Dacă intenţionaţi să faceţi un testament sau o donaţie în favoarea unei persoane cu care nu aveţi o relaţie de rudenie (sau este o rudă mai îndepărtată), dorind în acest mod ca bunurile dvs. să nu rămână moştenire rudelor apropiate, trebuie să cunoaşteţi care sunt condiţiile şi limitele în care puteţi face acest lucru.
Legea civilă protejează interesele anumitor moştenitori, mai apropiaţi ca grad de rudenie defunctului, stabilind o interdicţie sau o limită a dreptului defunctului de a dona/lăsa moştenire cui doreşte bunurile sale. Astfel, anumiţi moştenitori, numiţi rezervatari, beneficiază de o rezervă succesorală, adică au dreptul la anumită parte din moştenire, indiferent dacă defunctul a facut în timpul vieţii sale anumite acte de donaţie sau testamente în favoarea altor persoane. Moştenitorii rezervatari recunoscuţi de lege sunt:
- descendenţii defunctului, respectiv: copiii (indiferent dacă sunt din căsătorie, sau din afara acesteia, ori dintr-o căsătorie anterioară, ori adoptaţi), nepoţii din fii sau fiice, strănepoţii etc.
- ascendenţii privilegiaţi, adică tatăl şi mama defunctului şi soţul supravieţuitor al defunctului (căsătoria trebuie să fi fost încheiată în mod legal, adică să nu fie vorba doar de o convieţuire, indiferent de durata acesteia şi să nu fi fost desfăcută prin divorţ).
Aşadar, dacă defunctul îşi donează o parte sau chiar întreaga avere unei alte persoane sau lasă prin testament unei alte persoane averea sa, aceste acte (donaţia, testamentul) se reduc, adică se desfiinţează, în măsura în care încalcă rezerva moştenitorilor rezervatari.
Rezerva la care au dreptul moştenitorii rezervatari este stabilită de lege şi are un cuantum diferit în funcţie de categoriile de moştenitori:
- pentru descendenţi (conform art.841 din Codul Civil), rezerva succesorală este stabilită în funcţie de numărul lor: dacă defunctul are un singur descendent, rezerva acestuia este de ½ din moştenire; pentru doi descendenţi rezerva este de 2/3 din moştenire, iar pentru trei sau mai mulţi descendenţi rezerva este de ¾ din moştenire;
- ascendenţii privilegiaţi au o rezervă succesorală de ½ din moştenire dacă vin amândoi la moştenire şi de ¼ dacă vine la moştenire un singur părinte.
- soţul supravieţuitor beneficiază de o rezervă în cuantum de ½ din cota sa succesorală ca moştenitor legal. Precizăm că acestă cotă este diferită în cazul soţului supravieţuitor în funcţie de moştenitorii împreună cu care vine la moştenire.
Dacă moştenitori legali sunt soţul împreună cu descendenţii, soţul are o rezervă de 1/8; dacă moştenitori legali sunt soţul împreună cu părinţii defunctului şi fraţii acestuia (şi descendenţii lor până la gradul IV de rudenie), rezerva soţului este de 1/6; dacă soţul este moştenitor legal împreună doar cu părinţii defunctului sau doar cu fraţii acestuia (inclusiv cu descendenţii acestora ca mia sus), rezerva sa este de 1/4; dacă soţul vine la moştenirea legala a defunctului împreună cu unchii, mătuşile, verii primari ori fraţii bunicilor defunctului atunci rezerva soţului este de 3/8 din moştenire; dacă soţul este singurul moştenitor legal al defunctului rezerva sa va fi de ½ din moştenire. În oricare din situaţiile de mai sus, trebuie avut însă în vedere faptul că la stabilirea rezervei, moştenirea reprezintă toată averea defunctului pe care acesta ar fi avut-o la data decesului dacă nu ar fi donat unele bunuri în timpul vieţii, iar nu doar bunurile care au rămas efectiv la moartea celui ce lasă moştenirea. În consecinţă, dacă veţi dori să faceţi o donaţie sau să lăsaţi un testament va trebui să ţineţi cont de drepturile pe care le au moştenitorii rezervatari şi nu veţi putea să le încălcaţi rezerva stabilită de lege.
