21.05.2010
Impartirea averii parintilor intre copii
Orice persoană care doreşte să evite eventualele dispute între copiii săi pentru bunurile rămase de pe urma sa, poate apela la o modalitate instituită de lege prin care se stabileşte clar ce parte va primi fiecare copil încă din timpul vieţii părintelui său.
Această modalitate este numită de legea civilă împărţeală sau partaj de ascendent (art.794-799 Cod civil). Aşadar, împărţirea de ascendent este un act juridic prin care o persoană (ascendentul) îşi împarte bunurile sale între copii sau nepoţi/strănepoţi, dacă este cazul (deci între descendenţii săi). Prin realizarea unui asemenea partaj de ascendent, cei care primesc bunurile nu vor trebui să mai apeleze la notarul public sau la instanţa de judecată pentru realizarea partajului succesoral după moartea părintelui/ascendentului lor. Ei vor primi bunurile divizat (iar nu o cotă din totalul bunurilor), fiecare primind partea/lotul stabilit de ascendent. Aceste părţi stabilite de cel ce face împărţeala nu trebuie să fie neapărat egale, nici valoric, nici ca număr sau întindere a bunurilor, ascendentul putând practic favoriza unul dintre descendenţi. Trebuie însă să aveţi grijă : chiar dacă descendenţii nu primesc în mod egal bunuri, împărţeala nu poate conduce la încălcarea rezervei legale a fiecărui descendent (cota stabilită de lege cu titlul de rezervă succesorală). De asemenea, se va ţine cont de rezerva succesorală a soţului supravieţuitor, dacă este cazul.
Partajul de ascendent se poate face :
- fie prin donaţie, care este un act juridic între vii (produce efecte încă din timpul vieţii părţilor care îl încheie);
- fie prin testament, care este un act juridic încheiat de ascendent pentru cauză de moarte, adică produce efecte după ce persoana care l-a încheiat dededează.
Se pot împărţi toate bunurile pe care le are ascendentul sau numai o parte dintre acestea, celelalte urmând a se împărţi la decesul ascendentului conform regulilor generale de împărţire a moştenirii. Condiţia esenţială a partajului de ascendent este ca toţi descendenţii să fie cuprinşi în acest partaj, respectiv toţi copiii ascendentului, sau după caz, dacă vreunul din copii a predecedat, dar are la rândul său copii, vor fi incluşi la partajul de ascendent copii acestuia. În cazul nerespectării acestei condiţii împărţeala este nulă absolut. Descendenţii, în sensul legii, sunt copiii, nepoţii din fii sau fiice, strănepoţii şi aşa mai departe fără limită de grad. În funcţie de modalitatea în care se realizează partajul de ascendent, actul juridic prin care se materializează trebuie să fie valabil din punct de vedere juridic, să îmbrace forma cerută de lege, pentru donaţie sau testament.
