20.01.2010
Divorţ prin acordul soţilor
În cazul imposibilităţii continuării căsătoriei, când cei doi soţi nu-şi mai pot petrece viaţa împreună, există posibilitatea încetării căsătoriei prin divorţ.Pentru ca lucrurile să mearga mai uşor şi procesul să se termine mai repede, este de preferat ca separarea să se facă prin acordul parţilor.
Conform Codului Familiei(art.38 alin.2), divorţul se poate pronunţa de către insţanta judecătoreasca prin acordul părţilor daca sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- până la data cererii de divorţ a trecut cel puţin un an de la închierea căsătoriei;
- să nu existe copii minori rezultaţi din căsătorie.
La calculul termenului de un an de la data încheierii căsătoriei, ziua de încheiere a căsătoriei nu intră în calcul, dar ziua de împlinire se ia în consideraţie, astfel termenul se consideră împlinit după trecerea acestei zile. În calculul acestui termen intră şi zilele de sărbători legale. Nerespectarea termenului de un an, duce la respingerea cererii de divorţ prin acord. O a doua condiţie pentru a se promova acţiunea de divorţ prin acordul părţilor se refera la faptul ca este necesar ca soţii sa nu aibă copii minori rezultaţi din căsătorie a cărei desfacere o solicită. Competentă sa soluţioneze cerera de divorţ este judecătoria în a cărei rază teritorială se află ultimul domiciliu comun al soţilor sau aşa cum prevede art.607 Cod Procedura Civilă, în funcţie de situaţiile existente la data depunerii cererii, judecătoria de la domiciliul pârâtului ori judecătoria de la domiciliul reclamantului. La depunerea cererii de divorţ nu este necesară prezenta celor doi soţi, putându-se prezenta şi numai unul dintre aceştia. Cerere trebuie sa fie semnată de ambii soţi şi însoţită certificatul de căsătorie. La primirea cererii de divorţ preşedintele instanţei verifică existenţa consimţământului soţilor şi semnăturile acestora, după care fixează un termen de două luni în şedinţă publică. La termenul de judecată instanţa verifică daca ambii soţi stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor, prezenţa soţilor fiind obligatorie. În acest caz se poate trece la judecarea cererii fără a administra probe privind motivele de divorţ. Dacă la termenul fixat în sedinţă publică soţii nu se prezintă, chiar dacă aveau obligaţia de a se prezenta împreună la acest termen de judecată, în lipsa acestora instanţa nu va putea trece la soluţionara cauzei, ci acesta va trebui suspendată. De obicei, atunci când se solicită desfacerea căsătoriei prin acord, soţii se înţeleg şi cu privire la cererilor accesorii divorţului, precum numele pe care îl vor purta soţii după desfacerea căsătoriei, pensia de întreţinere şi atribuirea locuinţei. Există şi situaţii când deşi soţii consimt la desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor de voinţă, nu se înţeleg şi asupra acestor cereri accesorii, atunci instanţa, pentru a putea hotărî, va dispune administrarea probelor prevăzute de lege. Hotărârea care se pronunţă pe baza acordului soţilor este definitivă şi irevocabilă în ceea ce priveşte soluţia divorţului şi împotriva ei nu se poate promova nici o cale de atac. Soţii au posibilitatea de a ataca hotărârea numai în ceea ce priveşte modul de soluţionare a cererilor accesorii divorţului, dacă sunt nemulţumiţi, de soluţia dispusă de instanţa judecătorească. Procedura divorţului prin acord, prezintă celor doi soţi şi câteva avantaje, ca: - reducerea timpului de judecare; - în hotărârea de divorţ nu se va mai menţiona culpa unuia dintre soţi; - după pronunţarea divorţului prin acord, în general, relaţiile dintre soţi vor continua să fie de bună înţelegere;
