Practici comerciale înșelătoare ale comercianților | consult-avocat.ro

17.01.2013

Practici comerciale înșelătoare ale comercianților

Orice consumator ar trebui să poată să identifice în viața de zi cu zi situațiile când un comerciant abuzează de poziția sa pe piață sau când acesta recurge la practici înșelătoare în promovarea produselor și/sau serviciilor sale.

CE SUNT PRACTICILE COMERCIALE

Practicile comercianţilor în relaţia cu consumatorii, denumite în continuare practici comerciale, reprezintă orice acţiune, omisiune, comportament, demers sau prezentare comercială, inclusiv publicitate şi comercializare, efectuate de un comerciant, în strânsă legătură cu promovarea, vânzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor.

Din dorința de a domina piața și de a vinde produse sau servicii, comercianții uita de cele multe ori să pună preț pe consumator, să îl respecte, să îi ofere produse sau servicii de calitate, ajungându-se de multe ori ca omul să cumpere produse expirate, să fie agasat de practicile comerciale ale comercianților, să fie înșelat prin reclame frumos "coafate", dar care nu au nicio corespondență în realitate.

CÂND PUTEM SPUNE CĂ O ACȚIUNE COMERCIALĂ ESTE ÎNȘELĂTOARE

O practică comercială este considerată ca fiind acţiune înşelătoare dacă aceasta conţine informaţii false , îl induce in eroare pe consumator sau este susceptibilă să îl inducă în eroare, astfel încât fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel acesta nu ar fi luat-o.

Practicile comerciale înșelătoare pot lua naștere din furnizarea de către comerciant a unor informații eronate cu privire la existenţa sau natura produsului; principalele caracteristici ale produsului (cum ar fi: disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabricarea, compoziţia, accesoriile, asistenţa acordată după vânzare şi instrumentarea reclamaţiilor, modul şi data fabricaţiei sau prestării, livrarea, capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea etc), preţul sau modul de calcul al preţului ori existenţa unui avantaj specific al preţului; necesitatea service-ului, a unei piese separate, a înlocuirii sau a reparării etc.

Practicile comerciale înșelătoare pot să apară în orice activitate de comercializare privind produsul, inclusiv prin publicitatea comparativă, creându-se astfel o confuzie cu alt produs, marca, numele sau cu alte semne distinctive ale unui comerciant concurent.

Următoarele practici comerciale sunt considerate de către legiuitor ca fiind înșelătoare:

• Afirmarea de către comerciant că este parte semnatară a unui cod de conduită, în cazul în care nu este.
• Afişarea unui certificat, a unei mărci de calitate sau a unui echivalent fără a fi obţinut autorizaţia necesară.
• Afirmarea că un cod de conduită a primit aprobarea unui organism public sau a unui alt organism, în cazul în care aceasta nu a fost primită.
• Afirmarea că un comerciant, inclusiv practicile sale comerciale, sau că un produs a fost agreat, aprobat ori autorizat de un organism public sau privat, în cazul în care nu este adevărat, ori afirmarea că a fost agreat, aprobat sau autorizat fără a respecta condiţiile de agreare, aprobare sau autorizare.
• Lansarea unei invitaţii de a cumpăra produse la un anumit preţ, în cazul în care comerciantul nu dezvăluie existenţa unor motive rezonabile în baza cărora ar aprecia că nu va putea să furnizeze, el însuşi sau prin intermediul altui comerciant, acele produse sau produse similare la acelaşi preţ, pentru o perioadă şi într-o cantitate rezonabile, avându-se în vedere produsul, amploarea reclamei şi preţul oferit.
  • Lansarea unei invitaţii de a cumpăra produse la un anumit preţ, pentru ca apoi comerciantul să recurgă la una dintre următoarele fapte:
  • refuzarea prezentării articolului ce a făcut obiectul publicităţii;
  • refuzarea luării comenzii privind respectivul articol sau a livrării în cadrul unui termen rezonabil;
  • prezentarea unui eşantion cu defecte, în scopul promovării unui produs diferit.
• Afirmarea falsă că un produs nu va fi disponibil decât pentru o perioadă foarte limitată de timp sau că nu va fi disponibil decât în anumite condiţii, pentru o perioadă foarte limitată, în scopul obţinerii unei decizii imediate şi al lipsirii consumatorilor de alte posibilităţi sau de un termen suficient pentru a putea face o alegere în cunoştinţă de cauză.
• Angajamentul comerciantului de a furniza un serviciu postvânzare către consumatori, fără însă a-i informa în mod clar, înainte de angajarea acestora în tranzacţie, cu privire la limba în care furnizează serviciul, în situaţia în care comerciantul a comunicat cu consumatorul, înaintea încheierii tranzacţiei, într-o limbă ce nu este limba oficială a statului membru în care el este stabilit.
• Afirmarea sau crearea impresiei că un produs poate fi în mod legal vândut, în situaţia în care acest lucru nu este posibil.
• Prezentarea drepturilor oferite consumatorilor prin lege ca o caracteristică distinctă a ofertei comerciantului.
• Utilizarea unui context editorial în mass-media, în vederea promovării unui produs pentru a cărui reclamă comerciantul a plătit, fără însă ca aceasta să se precizeze clar fie în cuprins, fie prin imagini sau sunete uşor de identificat de către consumator (publicitate mascată). Această dispoziţie nu aduce atingere prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
• Lansarea de afirmaţii inexacte cu privire la natura şi amploarea riscului pentru securitatea personală a consumatorului sau a familiei acestuia, în situaţia în care consumatorul nu achiziţionează produsul.
• Promovarea, cu intenţia de a induce în eroare consumatorul, a unui produs care se aseamănă cu un alt produs fabricat de un anumit producător, astfel încât consumatorul să creadă că produsul este fabricat de acest producător.
• Crearea, operarea sau promovarea unui sistem promoţional piramidal, pe care un consumator îl ia în considerare datorită posibilităţii de a primi remuneraţie, ce provine în special ca urmare a introducerii unui alt consumator în sistem decât ca urmare a vânzării sau consumului produselor.
• Afirmarea de către un comerciant că îşi încetează activitatea sau se stabileşte în altă parte, atunci când acest lucru nu este adevărat.
• Afirmarea că un produs poate facilita câştiguri la jocurile de noroc.
• Falsa afirmaţie că produsul poate vindeca boli, disfuncţii sau malformaţii.
• Transmiterea de informaţii inexacte cu privire la condiţiile oferite de piaţă sau la posibilitatea achiziţionării produsului, cu intenţia de a determina consumatorul să cumpere produsul în condiţii mai puţin favorabile decât în condiţiile normale ale pieţei.
• Afirmarea, în cadrul unei practici comerciale, că se va organiza un concurs sau se va oferi un premiu în scopuri promoţionale, fără însă a acorda premiul promis sau un echivalent rezonabil.
• Descrierea unui produs ca fiind "gratis", "fără costuri" sau într-un mod similar, în cazul în care consumatorul trebuie să suporte alte costuri, în afară de costurile inevitabile ce rezultă din răspunsul la practica comercială şi din plata pentru livrarea sau ridicarea produsului.
• Includerea în materialele publicitare a unei facturi sau a unui document similar referitor la plată, prin care se dă consumatorului impresia că acesta a comandat deja produsul promovat, când, de fapt, acesta nu l-a comandat.
• Afirmarea falsă sau crearea impresiei că acţiunile comerciantului nu sunt legate de activităţile sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale, sau falsa prezentare a calităţii sale de consumator.
• Crearea impresiei false că service-ul postvânzare cu privire la un produs este disponibil într-un stat membru, altul decât cel în care produsul este vândut.