11.12.2010
Ce este executarea silita
Dacă un debitor nu-şi îndeplineşte de buna voia obligaţia sa faţă de creditor, atunci creditorul este obligat să recurgă la procedura executării silite pentru a-şi realiza dreptul de creanţă, întocmai cum este guvernat de lege.
Legiuitorul recunoaşte creditorilor posibilitatea de a-şi realiza drepturile lor numai în anumite condiţii şi cu respectarea anumitor proceduri strict determinate.În cele ce urmează vom parcurge succint principalele aspecte pe care un creditor trebuie să le aibă în vedere atunci când este nevoit să apeleze la procedura executării silite pentru a-şi realiza dreptul său de crenţă.
Părţile
În cadrul executării silite vorbim despre creditor, persoana fizică sau juridică ce este titular al unei creanţe şi despre debitor, ce poate fi o persoana fizică sau juridică ce are o datorie (debit) faţă de o altă persoană (creditorul său).
Creanţa
Creanţa reprezintă datoria pe care debitorul o înregistrează faţă de creditorul său.
Pentru ca o creanţă să poată fi pusă în executare, aceasta trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă.
Codul de procedură civilă stabileşte condiţiile în care o creanţă poate fi considerată certă, lichidă şi exigibilă şi pe cale de consecinţă poate reprezenta temei al unei executări silite. Conform art.379 alin.3 Cod procedura civilă, creanţa este certă atunci când existenţa ei rezultă din însuşi actul de creanţă sau din alte acte, chiar neautentice, ce emană de la debitor sau sunt recunoscute de acesta.Această condiţie vizează existenţa unei creanţe necontestată din punct de vedere juridic şi care rezultă, de cele mai multe ori, chiar din actul de creanţă.
O creanţă este lichidă, conform art.379 alin.4 Cod procedură civilă, atunci când câtimea ei este determinată prin însuşi actul de creanţă sau este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă sau al altor acte, chiar neautentice, fiând de la debitor, fie recunoscute de el sau opozabile lui în baza unor dispoziţii legale sau a stipulaţiilor conţinute în actul de creanţă, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de calcule deosebite.
Cea de-a treia condiţie vizează exigibilitatea creanţei. Astfel, executarea silită nu poate fi demarată dacă acea creanţă invocată de creditor nu este scadentă. Trebuie avut în vedere acest aspect, deoarece legea admite chiar şi în cazul creanţelor ajunse la termen, deci scadente, ca judecătorul să acorde debitorului un termen de graţie pentru a-şi îndeplini obligaţia ce formează obiectul acelei creanţe.
Toate cele 3 condiţii mai sus enumerate apar ca premise ale declanşării executării silite, fiind apreciate ca şi cerinţe de fond chiar şi pentru admisibilitatea unei cereri de încuviinţare a executării.
