21.09.2019

Răspunderea pentru fapta altuia in noul cod civil 2011

Având în vedere că Noul Cod Civil a intrat în vigoare începând cu data de 1 octombrie, pentru persoanele interesate, Consiliul Superior al Magistraturii a publicat un rezumat denumit "Noul Cod Civil pe interesul tuturor", în care sunt prezentate modificările și adăugirile aduse vechiului Cod Civil.

Printre aceste modificări și adăugiri se numără și instituția răspunderii pentru fapta altuia, reglementată în cuprinsul art. 1372 - 1374 din Noul Cod Civil.

Răspunderea pentru fapta altuia este o formă a răspunderii civile delictuale care constă în obligația de a repara prejudicul cauzat prin fapta ilicită comisă de alte persoane.

Răspunderea presupune că persoana care în temeiul legii, al unui contract ori al unei hotărâri judecătorești este obligată să supravegheze un minor sau o persoană pusă sub interdicție, răspunde de prejudiciul cauzat de către aceste persoane, ceea ce înseamnă că persoana respectivă poate să fie obligată să repare în natură prejudiciul sau să plătească despăgubiri.

De asemenea, răspunderea subzistă chiar în cazul când făptuitorul nu are discernământ și nu răspunde pentru fapta proprie. Cel obligat la supraveghere este scutit de răspundere numai dacă dovedește că nu a putut împiedica fapta prejudiciabilă. În cazul părinților sau tutorilor, aceștia sunt scutiți de răspundere numai dacă probează că fapta copilului nu este consecința modului în care și-au îndeplinit îndatoririle decurgând din exercițiul autorității părintești, ci aceasta este urmarea unei alte cauze.

Răspunderea comitenților pentru prepuși este acel tip de răspundere ce presupune că cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcția, supravegherea și controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții sau însărcinări în interesul său ori a altui prepus, răspunde de prejudiciul cauzat de către acesta din urmă.

Comitentul nu răspunde dacă dovedește că victima cunoștea sau, în funcție de împrejurări, ar fi putut să cunoască, la data săvârșirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.

Un aspect particular îl are răspunderea în cazul faptelor prejudiciabile ilicite produse de minori. Astfel părinții nu răspund pentru fapta minorului dacă aceștia fac dovada că sunt îndeplinite toate cerințele legale pentru angajarea răspunderii persoanei ce avea obligația legală de supraveghere a minorului. De asemenea, comitentul răspunde pentru fapta comisă de minorul ce are calitate de prepus al său. În cazul în care comitentul este chiar părintele minorului care a săvârșit fapta ilicită, victima are dreptul de a opta pentru una din cele două forme de răspundere.