24.06.2018

Curatela minorului

În dreptul civil român se pune foarte mare accent pe idea de protecției a omului, a drepturilor şi intereselor sale, instituindu-se în acest sens diferite măsuri de ocrotire atât a persoanelor fizice cât și a persoanelor juridice.

Printre măsurile de protecţie a persoanei se numără şi curatela. Instituția curatelei este consacrată în Capitolul III, art.152-157 din Codul familiei, curatela reprezentând instituția de drept civil prin care se realizează ocrotirea unor persoane fizice care, aflându-se în anumite situații special prevăzute de lege, nu pot să-și exercite drepturile și să-și apere interesele.

Potrivit art.152 din Codul familiei curatela, ca măsură de ocrotire, se instituie în următoarele cazuri:

  1. dacă din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fizice, o persoană, deși capabilă, nu poate personal să își administreze bunurile și să își apere interesele în condiții mulțumitoare și din motive temeinice nu-și poate numi un reprezentant

  2. dacă din cauza bolii sau din alte motive, o persoană deși capabilă nu poate nici personal și nici prin reprezentant să ia măsurile necesare în cazurile a căror rezolvare nu suferă amânare

  3. dacă din cauza bolii sau din alte motive, părintele sau tutorele este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele persoanei ce reprezintă sau ale cărei acte le încredințează

  4. dacă o persoană, fiind obligată să lipsescă vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar general

  5. dacă o persoană a dispărut fără a se avea știri despre ea și nu a lăsat un mandatar general

Curatela poate fi de asemenea instituită la cererea celui ce urmează a fi reprezentat (persoana are capacitate de exercițiu deplină) sau în unele situații crerea mai poate fi făcută și de soțul celui care urmează a fi reprezentat, a rudelor acestuia sau a tutorelui ( in aceasta situație este necesar consimțământul persoanei care urmează a fi reprezentată).

Nu în ultimul rând, curatela mai poate fi instituită din oficiu, de către instanță în situațiile expres prevăzute de lege.

În jurisprudență, curatela se clasifica în mai multe categorii , în funcţie de mai multe criterii, Astfel, în funcție de puterile acordate curatorului, există:

În funcţie de durata pentru care este instituită această măsură, curatela poate fi:

De asemenea curatela se mai clasifică și în funcție de capacitatea persoanelor vizate de această măsură, ea având forma de:

În practica judiciară au fost reținute următoarele atribuții ale curatorului față de persoana pe care o reprezintă:

Încetarea curatelei se poate produce în situațiile expuse mai jos:

  1. curatela încetează dacă persoana ocrotită moare, dacă bolnavul se însănătoșește sau dacă persoana dispărută a reapărut,

  2. în situația în care curatorul decedează sau este pus sub interdicție,

  3. în cazul îndepărtării curatorului ,

  4. în situația înlocuirii la cererea curatorului, care de regulă se poate înfăptui după 3 ani de la numire,

  5. prin voința persoanei reprezentate sau a celui care a solicitat curatela, în momentul în care au încetat cazurile care au determinat instituirea ei.

Curatorul la fel ca și tutorele trebuie să raspundă față de pagubele provocate persoanei reprezentate în cazul în care nu administrează în mod corespunzător patrimoniul acestuia.

În ceea ce privește ridicare curatelei, aceasta poate fi oricând ridicată de instanța de judecată, când se consideră necesar potrivit legislației în vigoare.

În caz de urgența, conform art.44 din Codul de procedură civilă, dacă persoana fizică este lipsită de capacitate de exercițiu a drepturilor civile și nu are reprezentant legal, instanța la cererea părților interesate va putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii în vigoare.

Această practică a fost confirmată şi prin DECIZIA Nr. XXXVII din 7 mai 2007 pronunţată de ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE- SECŢIILE UNITE şi publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 752 din 06/11/2007, prin care s-a stipulat în mod expres modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 44 din Codul de procedură civilă , în sensul că „revine instanţei pe rolul căreia se află cauza competenţa de soluţionare a cererii formulate de partea interesată pentru numirea unui curator special".De asemenea instanța va putea numi un curator special în caz de conflicte de interese între reprezentant și cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată să stea în judecată, nu are reprezentant legal. Numirea acestor curatori de face de către instanța de competentă să hătărască asupra cererii de chemare in judecată.