21.09.2019

Ce este simulația?

Uneori, între doua sau mai multe persoane se poate încheia concomitent două acte juridice sau contracte, unul ce devine cunoscut terților, este aparent și un altul care exprimă voința reală, adevărată a părților, care rămâne însă ascuns, nu este adus la cunoștința terțelor persoane. Astfel, părțile cunosc adevăratele relații contractuale dintre ele, în timp ce terții se cred că între părți s-a încheiat un alt tip de contract. De exemplu, părțile pot încheia în mod aparent o vanzare-cumpărare, dar în realitate întenționează să facă o donație și încheie un act secret (contraînscris) de donație cu privire la același bun sau plătesc în realitate, conform actului secret, un preț mult mai mic decât cel prevăzut în actul aparent.

O asemenea operațiune este numită, în literatura și practica juridică, simulație și este reglementată de art. 1175 Cod civil, care menționează că "actul secret care modifică un act public nu poate avea putere decât între părțile contractante și succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea niciun efect în contra altor persoane".

Așadar, principalul efect al simulației este că actul secret încheiat de părți nu este opozabil terțelor persoane, care sunt astfel îndreptățite să ia în considerare doar actul juridic aparent , cunoscut de acestea. În schimb, în relațiile dintre părțile contractante, actul juridic secret produce efecte depline, ca orice alt contract, însă cu condiția ca acest act secret să îndeplinească toate condițiile de validitate cerute de lege pentru tipul respectiv de act.

Principala condiție pentru a exista o simulație este ca ambele acte juridice, cel aparent și cel secret să se încheie concomitent sau actul secret să se fi încheiat anterior celui apparent.

Orice persoană interesată se poate adresa justiției pentru  a demonstra caracterul simulate al unei astfel de operațiuni și astfel  să devină aplicabil contractual care reprezintă voința reala a părților. O asemenea acțiune se numește acțiune în simulație și poate fi dovedită de terțele persoane interesate să o promoveze, prin orice mijloc de probă.

În multe situații, dacă simulația este utilizată pentru a eluda anumite prevederi legale, aceasta poate avea consecințe negative destul de importante pentru părțile acesteia, chiar de ordin penal (de exemplu poate fi vorba de o infracțiune de fals, daca se face o declarație falsă în fața unei autorități publice, în fața notarului public  etc.) sau de ordin fiscal, dacă prin utilizarea simulației se încalcă dispoziții privind plata unor  taxe către stat.