09.12.2010
Schimbarea numelui de familie şi a prenumelui
Este de principiu că o persoană fizică nu-şi poate schimba numele de familie şi/sau prenumele în mod arbitrar şi numai prin voinţa sa. Fiind un atribut de identificare al prsoanei fizice în raporturile familiale şi sociale, este uşor să întelegem că interesul social este ca numele să fie cât mai statornic.
Pe de altă parte, legalitatea numelui impune, printre altele, ca schimbarea în orice fel a numelui de familie şi/sau a prenumelui să fie posibilă numai în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege. În prezent Ordonanta Guvernului nr.41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, păstrează regula potrivit căreia se obţine schimbarea numelui de familie(şi/sau prenumelui) pentru motive temeinice.
Astfel, potrivit art.4 alin.(2) din preznta ordonanţă, sunt considerate ca intemeiate cererile de schimbare a numelui în urmatoarele cazuri:
a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
b) când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
c) când, din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regula reunite, şi doreşte schimbarea acestuia;
e) când persoana în cauză poartă un nume de familie de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc;
f) când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere;
g) când parinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al parinţilor lor;
h) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopţiei, a menţinerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiaţiei ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;
i) când soţii au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite şi ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la naştere de către unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;
j) când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către parinte ulterior înregistrării naşterii, însă, întrucat nu a sesizat instanţa pentru încuviinţarea purtării numelui de familie al acestuia in timpul vieţii, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui parintelui decât pe cale administrativă;
k) când prenumele purtat este specific sexului opus;
l) când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotarâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia;
m) alte asemenea cazuri temeinic justificate.
De asemenea, OG nr. 41/2003 (privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice), considră justificate şi cererile de schimbare a numelui în cazurile prevăzute de art.4 alin.(3):
a) când persoana în cauză a adoptat minori şi doreşte ca aceştia să poarte un alt prenume;
b) când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătoreasca a morţii unuia dintre soţi, iar şotul supravieţuitor solicita să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naştere;
c) când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o alta căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorţ, şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere;
d) când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătoreasca a morţii unuia dintre soţi celalalt soţ se recăsătoreşte şi, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreşte să poarte numele de familie dobândit la naştere;
e) când fostul soţ doreşte sa poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătoriei, pentru a avea un nume comun cu copiii încredinţaţi spre creştere si educare, cu consimţământul fostului soţ, dat in formă autentică;
f) când părinţii au divorţat, iar copiii încredinţaţi spre creştere şi educare unuia dintre părinţi, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia;
g) când s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopţie;
h) când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei.
Persoana interesată să îşi schimbe numele, va depune personal sau prin împutrnicit, o cerere la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, aflat în subordinea consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, unde îşi are domiciliul. Cererea trebuie să fie motivată şi să fie însoţita de următoarele documente:
- copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui;
- un exemplar al MONITORULUI OFICIAL AL ROMANIEI, Partea a III-a, în care a fost publicat, pe cheltuiala solicitantului, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an;
- consimţământul, dat în formă autentică, al celuilalt soţ, în cazul schimbării numelui de familie purtat în timpul căsătorite;
- copia de pe decizia de aprobare a autorităţii tutelare, în cazurile prevăzute de art.7 din O.G. nr.41/2003;
- cazierul judiciar şi cazierul fiscal ale solicitantului;
- orice alte acte pe care solicitantul le considera necesare.
Cererea de schimbare a numelui, împreună cu actele depuse de solicitant se va trimite de către serviciul public local către serviciul public judeţean (ori al mun. Bucureşti), care analizând temeinicia cererii, va propune motivat preşedintelui consiliului judeţean emiterea dispoziţiei de admitere sau respingere a cererii de schimbare a numelui. Această dispoziţie prin care s-a admis schimbarea numelui se comunică serviciului public la care a fost înregistrată cererea, care îl va înştiinţa imediat pe solicitant.
